Ce înseamnă punct de fuziune?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "punct de fuziune": temperatură de topire

"
Auziti, oameni buni, un barbat politic, de necaz ca nu i se cedeaza la un buget de trei sute milioane, asupra unei tifre de cateva mii de lei, sa-si arunce in opozitie partidul d'abia venit la putere ! Pentru o incapatanare neinfranata, sa distruga situatia politica pe care si-a cucerit-o un partid ! Cand am aflat dar de noua fuziune, am zambit sceptic. M'am gandit ca barbatul politic care a ambitionat totdeauna sa se urce in capul partidului conservator, ca sa-l mane ca pe o turma dupa capritiile lui personale, are cateva teorii la care tine poate si mai mult decat la faimoasa tifra pe care a dictat-o stenografilor acum cativa ani. Mi-am zis: o sa vrea omul fireste numai decat sa le aplice, si fireste, n'are sa gaseasca pentru ele multi partizani in partidul conservator, si fireste, asta o sa-l contrarieze, si fireste, el o sa se supere, si, fireste n'are sa-i mearga bine fuziunii bine (aplauze). Prima teorie, un sef de partid nu vorbeste cu nimeni si dicteaza tutulor; iar partidul e o adunatura de un numar mai mare sau mai mic de gogomani (aplauze, ilaritate). Dar cine in lume, afara de acel sef, poate concepe un partid politic astfel ? (aplauze).
"
Cuvantare (II) poezie de Ion Luca Caragiale

"
Atunci - ruptura Guvern conservator face fuziune cu partidul conservator dela putere; apoi, pentru mai nimica, iar se rupe fuziunea, si partidul cade dela putere; si iar vine guvernul conservator si iar cu opozitia conservatoare (aplauze multe). In fine, iata rascoalele taranesti, si atunci, aman ! iar unirea conservatorilor, iar fuziune, si de data aceasta, seful vestitei opozitiuni miluite devine seful partidului conservator (aplauze).
"
Cuvantare (III) poezie de Ion Luca Caragiale

FUZIÚNE (< limba franceza , latina) substantiv neutru

1. Contopire a două sau a mai multe state sau a două sau mai multe partide într-unul singur, a două sau mai multe organizații într-una singură.

2. (economie) Formă de comasare a unor societăți comerciale, industriale prin absorbirea de către o firmă a uneia sau a mai multe firme, aceasta preluând în totalitate profiturile sau pierderile și obligațiile contractuale; se mai realizează prin contopirea a două sau mai multe firme din punct de vedere economic, administrativ și juridic. Aceste forme duc la apariția unor noi persoane juridice și reprezintă una dintre cele mai răspândite forme de concentrare a capitalului.

3. (fizică) Topire.

4. Reacție nucleară de sinteză a unui nucleu greu, mai stabil, din două nuclee ușoare, însoțită de degajarea unei energii egală cu diferența dintre energia de legătură a nucleului rezultat și cea a nucleelor ușoare. A fost descoperită (1920-1925) prin bombardarea gheții grele (D2O) cu un fascicul de deuteroni accelerați. Învingerea forțelor electrostatice de respingere dintre nuclee este posibilă numai pentru energii cinetice foarte mari, corespunzătoare unor temperaturi de ordinul zecilor și sutelor de milioane de grade, la care substanța se află în stare de plasmă. Energia imensă degajată în cursul forme se redistribuie între particulele plasmei, astfel încât reacția se autoîntreține. De aceea forme mai poartă și numele de reacție termonucleară. Reacțiile de forme în lanț constituie sursa energiei solare și altor stele. În cadrul cercetărilor moderne de fizică nucleară, realizarea reacțiilor termonucleare controlate va pune la dispoziția omului o sursă inepuizabilă de energie. vezi și stelarator, tokamak.