eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă rar a vorbi una de la răsărit și alta de la apus?

Care e rar a vorbi una de la răsărit și alta de la apus?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "rar a vorbi una de la răsărit și alta de la apus":
a vorbi incoerent, fără șir




Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Simt in frunzisurile mari.
Aleea e-n apus de soare. —
Se urca flacari tot mai tari,"
Rondelul coroanelor nepieritoare poezie de Alexandru Macedonski

" Ce-ncepe seara sa s-aprinda,
Cand ziua in apus ii stinsa.
Caci El in valea cea de plangeri"
Inaltarea la cer a Domnului Iisus Hristos poezie de Alexei Mateevici
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
APÚS1, apusuri, substantiv neutru (În opoziție cu răsărit)

1. Faptul de a apune; trecerea unui astru sub orizont; apunere. Apus de soare.
       • Ziua de 1 Mai fusese frumoasă pînă la apusul soarelui, dar de aci înainte cerul se întunecă. BOLINTINEANU, O. 413.
       • figurat Încă mi-aduc aminte de groaza ce simțeam, Cînd la apusul zilei scheletul lor [al ruinelor] priveam. ALEXANDRESCU, P. 149.
♦ Priveliște oferită de soare cînd apune. O fîșie de apus se deșiră peste Dunăre. SAHIA, N. 40. Puternic suflă vîntul tomnatec! Apusurile erau ca sîngele și parcă înroșeau și pămîntul. GÎRLEANU, L. 41. Curînd scăpată și soarele după cele mai de pe urmă trepte ale apusului. HOGAȘ, M. N. 168.

2. Loc pe orizont unde apune soarele (unul dintre cele patru puncte cardinale, opus răsăritului); prin extensie regiune unde apune soarele; vest. Flacără roșie... rumenește zarea-nfiorată Din răsărit pînă-n apus. BENIUC, vezi 84. Steteam la colibă, pe prunduri, Privind peste mare-n apus, Năvalnice neguri de seară Veniră, urcîndu-se-n sus. IOSIF, T. 137. Din apus Se răsfira fierbînd un nor De-un rece vînt adus. COȘBUC, P. I 233.
       • Expresia: (Rar) A vorbi una de la răsărit și alta de la apus = a vorbi incoerent, fără șir. (Rar) A sta cu un picior la răsărit și cu altul la apus = a fi nestatornic, a nu avea domiciliu stabil.

3. Timpul zilei cînd apune soarele; asfințit, scăpătat. Iar cel ungurean Și cu cel verb reflexiv:încean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan. ALECSANDRI, P. P.

1.

4. Occident. Patru veacuri de contact cu Apusul... n-a dat masei populației africane nimic bun. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 170, 11/3.

5. figurat Declin, decădere, prăbușire. Puterea colosală a romanilor începu a se pleca spre apus. NEGRUZZI, S. I 201.