Ce înseamnă regional, în compuse sulă-de-mare?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "regional, în compuse sulă-de-mare": pește cu corpul subțire și foarte alungit, care trăiește în mare, în rîuri și în unele lacuri syngnatus nigrolineatus

" Care-ti poate sterge crima,
Dupa ce ca scrii cu sula
Vrei sa regulezi cu rima?"
Replica lui pastorel poezie de Alexandru Teodoreanu

"

Furca stramba, fus olog!
Ac pocit si sula boanta!
Stii tu ce se face-n lume?"
Un muieroi si o femeie poezie de Ion Heliade Radulescu

SÚLĂ, sule, substantiv feminin

1. Unealtă (folosită mai ales de cizmari și de cojocari), formată dintr-un ac lung și gros de oțel, drept sau curb, fixat într-un mîner, cu care se găurește pielea, talpa etc. spre a se putea petrece acul sau ața prin ele. Sta aplecat deasupra lăzii cu sule, cuie, piele veche... și mereu bătea într-o pingică. DUNĂREANU, N. 17. Gazda, robotind zi și noapte, se proslăvea pe cuptor, între... ace, sule, clește... și tot ce trebuie unui ciubotar. CREANGĂ, A. 81. Și-a luat sula și acul și... s-a apucat iar de ciubotărie. ȘEZ. I 261.
       • Expresia: Sula și căciula, se spune despre un om foarte sărac. Sînt golan, precum mă vezi: sula și căciula. ISPIRESCU, L. 288. A pune (cuiva) sula în coastă vezi coastă (2).
♦ Unealtă cu care se aleg firele la războiul de țesut. Eu i-oi face o sută de coți de pînză din fuiorul acesta, numai de mi-a face și boierul din lemnul acesta... toate lucrurile cîte-mi trebuiesc la țăsut: stative, vătale, sule, tălpigi, ițe, vergele și toate celealalte. SBIERA, P. 222.
♦ Unealtă de care se servește zețarul la scoaterea corecturilor.

2. (Regional, în compuse) Sulă-de-mare = pește cu corpul subțire și foarte alungit, care trăiește în mare, în rîuri și în unele lacuri (Syngnatus nigrolineatus).