Ce înseamnă reichenau?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "reichenau": ramus, ram

" Deasupra noastra doua presuri
Pe-o ramura se giugiulesc,
Si-n aer de plutesc miresme,"
Iubire poezie de Alexandru Vlahuta

Vornicul iancu motoc poezie de Bogdan Petriceicu Hasdeu

RÁMURĂ, ramuri, substantiv feminin

1. Fiecare dintre ramificațiile unui trunchi de arbore (vezi creangă, cracă) sau ale tulpinii unei plante; ram. Ramurile copacilor o izbeau peste față, crîngurile îi zgîriase mîinile, și ea tot înainte mergea. ISPIRESCU, L. 55. Iar din inima lui simte un copac cum că răsare, Care crește într-o clipă ca în veacuri, mereu crește, Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lățește. EMINESCU, O. I 142.
♦ Fiecare dintre ramificațiile coarnelor cerbului și ale căpriorului. Căpriorul cu ramurile coarnelor culcate pe spate, se năpusti în frunzișul întunecat. C. PETRESCU, S. 20. Ce falnic își purta [cerbul] coarnele cu zece ramuri. DELAVRANCEA, O. II 119.
♦ Diviziune a unui curs de apă principal, a unui masiv muntos etc. Ramura occidentală a Carpaților.
♦ (Prin analogie) Diviziune a unei artere, a unui nerv etc.
♦ figurat Ramificație a unei familii, a unui popor. Este cunoscut că familia Cantacuzino este originară din Franța, din ramura Valois. BĂLCESCU, O. I 85.

2. figurat Diviziune a unei discipline științifice, sector al unei activități practice. Algebra este o ramură a matematicii.

– plural și: ramure (MACEDONSKI, O. I 256).