Ce înseamnă relictă, relicte, adjectiv biologie; în sintagma specie relictă și substantivat, forme?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "relictă, relicte, adjectiv biologie; în sintagma specie relictă și substantivat, forme": specie de plantă sau de animal care a supraviețuit dispariției unei faune sau unei flore în decursul timpurilor geologice

" sedit in ingenio
Cressa relicta tuo.
quod solum excusat, solum miraris in illo;"
Phyllis Demophoonti poezie de Publius Ovidius Naso

"Pthiis canescant aequora remis,
et videam puppes ire relicta tuas!
si tibi iam reditusque placent patriique "
Briseis Achilli poezie de Publius Ovidius Naso

RELÍCTĂ, relicte, adjectiv (biologie; în sintagma) Specie relictă (și substantivat, forme) = specie de plantă sau de animal care a supraviețuit dispariției unei faune sau unei flore în decursul timpurilor geologice.

– Din germana relikt, latina relictus.