eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă repunere pe rol?

Care e repunere pe rol?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "repunere pe rol":
fixare a unui termen de judecată privitor la un proces al cărui curs a fost suspendat




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Trei din ele, cu prudenta,
Stau in rol de diferenta...

"
Aritmetica vesela poezie de Arcadie Suceveanu

" Ca pe Nigrim c-un vers l-as fi distrus.
Un rol contrar in viata i-am jucat:
Nigrim era nimic si l-am creat!"
Raspuns unui amic poezie de Cincinat Pavelescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ROL, roluri, substantiv neutru

I. (De obicei în construcție cu verbele «a avea», «a juca» etc.)

1. Însărcinare pe care o primește un artist în distribuția unei piese, a unui program artistic; totalitatea replicilor pe care trebuie să le recite un actor pe scenă. Millo juca rolul unui plăieș. SADOVEANU, E. 68. Peste un an, doi, îl vezi jucînd rol de prim-amorez. C. PETRESCU, C. vezi 211. Olga avea un rol, firește de dans, și se găsea în frigurile creației. REBREANU, R. I 253. Rolul lor să se citească de un lector... între culise. NEGRUZZI, S. I 342.
       • figurat Făcea parte din guvernul acesta, însă nu accepta rolul de a doua sau a treia vioară. PAS, Z. IV 188.

2. Sarcină sau atribuție care îi revine cuiva în cadrul unei acțiuni mai largi. Avu un sentiment de încredere, simțind că poate aci să-și îndeplinească un rol pentru care simțea că are chemare. BART, E. 313. Oameni care mai tîrziu au jucat un rol însemnat în țară. CARAGIALE, O. III

12. Sînt subprefect de un ocol Și-n țara mea joc mare rol. ALECSANDRI, T. I 257.

II. Registru în care sînt trecuți contribuabilii la percepție. Numărul răzeșilor cultivatori săteni este, după rolul făcut în 1869... de 13638 familii.

I. IONESCU, P. 83.
♦ Listă care cuprinde procesele în ordinea în care urmează a se judeca la un tribunal.

– Variantă: (I, astăzi rar) rólă, role (SADOVEANU, E. 68, CAMIL PETRESCU, O. II 126, CARAGIALE, O. III 230), substantiv feminin