eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă secret de stat?

Care e secret de stat?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "secret de stat":
document sau date privitoare la problemele fundamentale ale vieții politice, economice, precum și ale apărării statului, a căror divulgare este pedepsită penal




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Voi vinde, pe ascuns, pana la zori
(Ca pe un drog, ca pe-un secret remediu
Pentr u poeti, nebuni si visatori)"
Barul Evul Mediu poezie de Arcadie Suceveanu

" Numai tu, duioase foarte, auzi l`ngede-mi cuvinte,
In alegi secret suspinul =-intinzi m`na indurata.
Deseori cred fiii lumei ca-ntristarile-mi profunde"
Convorbire nopturna poezie de Gheorghe Asachi
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
SECRÉT1, secrete, substantiv neutru

1. Ceea ce se ține ascuns, tăinuit, ceea ce nu se știe, nu se cunoaște (de nimeni). vezi mister, taină. Secretul mîniei mele rămăsese ascuns. GALACTION, O. I 104. Misterios, fără să spuie cuiva secretul numelui său... el muri... mut pînă-n ultimul moment. EMINESCU, N. 39. Acest secret mintea omenească nu-l poate încă pătrunde. BĂLCESCU, O. II

10.
♦ Ceea ce nu trebuie spus nimănui, ceea ce nu se difuzează în public. În sat trece drept omul care știe toate secretele de la telegraf, dar e giuruit să le tacă. PĂUN-PINCIO, P. 99. Destăinuesc secrete intime de poet Ce nu sînt ale mele... ALECSANDRI, T. II 200.
       • Secret de stat = problemă cunoscută de un număr restrîns de persoane deținînd funcții de conducere în stat și a cărei divulgare ar pune în pericol siguranța statului. Secret profesional vezi profesional.

2. Sistem (ingenios) constituind cheia succesului, a reușitei într-o întreprindere, procedeu special și eficace pentru a obține ceva. Secretul, cum ți-am repetat de atîtea ori, era simplu. C. PETRESCU, C. vezi 158. Secretul eroului nostru fu de o simplitate nespusă. HASDEU,

I. vezi 42. Eu singur știu secretul prin care într-o clipă Renumele-i de fală să cadă. ALECSANDRI, T. II 246.
♦ Metodă, formulă de lucru, de fabricație necunoscută altora. Au venit la noi să ne spioneze... Să ne smulgă secretul! BARANGA,

I. 170.
♦ Truc, șmecherie. Aveam și la sigiliu un secret al meu. Puneam ceară roșie, iscăleam «Marin» și pe toată lungimea iscăliturii trăgeam vizibil o dungă. BARANGA,

I. 202.

3. Ceea ce constituie condiția intimă (și greu de realizat) a unei științe, a unei arte. Armonia asta este marele secret al artei. CARAGIALE, O. III 251.

4. (Învechit) Discreție. În politică tactul, consecvența și secretul țin întîiul locuțiune GHICA, A. 781. Inițiații erau formați în grupuri de cîte zece, fiecare frate cunoscînd numai pe șeful său imediat... căruia datora ascultare și supunere cu pericolul vieții și al averii, păstrînd secretul cel mai absolut. id. S. A. 148.

5. (Ieșit din uz) Celulă izolată într-o închisoare. Inspectorul trecuse pe la secție adineaori; cercetase la secret... și liberase pe cele trei femei. CARAGIALE, M. 36.
       • Expresia: A pune (sau a băga) pe cineva la secret = a închide pe cineva, a întemnița.

– plural și: secreturi (MACEDONSKI, O. I 262, NEGRUZZI, S. II 239).