eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă sibilant, -ă, sibilante, adjectiv în sintagmele consoană sibilantă sau sunet sibilant și substantivat, forme?

Care e înțelesul expresiei sibilant, -ă, sibilante, adjectiv în sintagmele consoană sibilantă sau sunet sibilant și substantivat, forme?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "sibilant, -ă, sibilante, adjectiv în sintagmele consoană sibilantă sau sunet sibilant și substantivat, forme":
consoană articulată prin apropierea vârfului limbii de alveola superioară; consoană șuierătoare sau siflantă



Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
SIBILÁNT, -Ă, sibilanți, -te, adjectiv (În expresie) Consoană sibilantă sau sunet sibilant (și substantivat, forme) = consoană articulată prin apropierea vîrfului limbii de alveola superioară; consoană șuierătoare sau siflantă. Rezonatorul acesta dintre dosul limbii și partea posterioară a palatului dă consoanelor ș, j acel zgomot caracteristic de fricțiune, acel șuierat după care au fost numite șuierătoare sau sibilante. gramatică limba română I 67.