eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă termen bisericesc întîmpinarea domnului?

Care e termen bisericesc întîmpinarea domnului?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "termen bisericesc întîmpinarea domnului":
popular stretenie, regional ziua ursului




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" - Ei, bata-va, se lumina el, m-ati zapacit cu prostiile voastre si am uitat partea cu haz a in-timplarii
Cuvioasele, tematoare de alt atac si mai ales de razbunarea celorlalti tovarasi ai tilharilor, au tacut o umila intimpinare la episcopie sa li se dea dezlegare sa-si ia barbati, ca nu mai pot sta asa, singure.
Episcopul, inspaimintat, a trimis cererea Mitropoliei. Mitropolitul, ca sa se spele la rindu-i de orice raspundere, a inaintat-o patriarhului la Constantinopole, motivind si el atit de indrazneata cerere prin spaima indreptatita a calugaritelor, slabiciunea lor de biete femei, pustietatea locurilor lipsa de aparare."
Behaviorism poezie de Vasile Voiculescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÎNTÎMPINÁRE, întîmpinări, substantiv feminin Acțiunea de a întîmpina și rezultatul ei. Fără să ia aminte la întîmpinarea-i ghețoasă... trecuse energic la fapte. C. PETRESCU, A. R. 12.

1. (Mai ales în expresie) A ieși ori a veni în (sau întru) întîmpinarea cuiva = a ieși în calea cuiva pentru a-l primi. Tata ne-a venit întru întîmpinare. SADOVEANU, N. forme 187. Lume după lume ieșise întru întîmpinarea lui. ISPIRESCU, L. 51. Iese întru întîmpinarea zmeului, punîndu- se de pîndă sub podul de argint. CREANGĂ, O. A. 279.

2. (În expresie) Comerț de întîmpinare = formă a schimbului de mărfuri între oraș și sat, prin care țărănimea muncitoare cumpără din comerțul de stat sau cooperatist anumite mărfuri industriale, vînzînd acelorași organizații anumite produse agricole, schimbul efectuîndu-se prin mijlocirea banilor, la prețuri de stat, pe baza unei corelații valorice. Comerțul de întîmpinare cu mărfuri a devenit un element important al legăturii socialiste dintre oraș și sat. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 83.

3. Contestație; obiecție. Am făcut o întîmpinare la judecătorie. ▭ La toate aceste întîmpinări judicioase și dictate de cea mai candidă virtute, teamă-mi e că toată breasla veselă și ușoară a vînătorilor... îți va răspunde în cor cu o păcălitură vînâtorească. ODOBESCU, S. III 49.
♦ (Învechit) Opoziție, împotrivire. Voința mea în cale-i nu află-ntîmpinare. BOLINTINEANU, O. 207.

– Variantă: întimpináre (CREANGĂ, P. 14) substantiv feminin