Conjugare a acorda

Conjugarea verbului a acorda: eu acord, tu acorzi, el ea acordă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a acorda”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a acorda”!

Verbul a acorda conjugat la prezent

eu acord
tu acorzi
el ea acordă
noi acordăm
voi acordați
ei ele acordați

Verbul a acorda conjugat la viitor

eu voi acorda
tu vei acorda
el ea va acorda
noi vom acorda
voi veți acorda
ei ele vor acorda

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a acorda conjugare la condițional prezent

eu aș acorda
tu ai acorda
el ea ar acorda
noi am acorda
voi ați acorda
ei ele ar acorda

Verbul a acorda conjugare la condițional perfect

eu aș fi acordat
tu ai fi acordat
el ea ar fi acordat
noi am fi acordat
voi ați fi acordat
ei ele ar fi acordat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a acorda la conjunctiv prezent

eu să fiu acord
tu să fii acorzi
el ea să fie acorde
noi să fim acordăm
voi să fiți acordați
ei ele să fie acorde

Conjug a acorda la imperfect

eu acordam
tu acordai
el ea acorda
noi acordam
voi acordați
ei ele acordau

A acorda conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu acordasem
tu acordaseși
el ea acordase
noi acordaserăm
voi acordaserăți
ei ele acordaseră

Verbul a acorda conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi acordat
tu să fi acordat
el ea să fi acordat
noi să fi acordat
voi să fi acordat
ei ele să fi acordat

Conjugare a acorda la perfectul simplu

eu acordai
tu acordași
el ea acordă
noi acordarăm
voi acordarăți
ei ele acordară

Conjugarea verbului a acorda la perfectul compus

eu am acordat
tu ai acordat
el ea a acordat
noi am acordat
voi ați acordat
ei ele ar acordat

Conjugă a acorda la viitor anterior

eu voi fi acordat
tu vei fi acordat
el ea va fi acordat
noi vom fi acordat
voi veți fi acordat
ei ele vor fi acordat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a acorda

ACORDÁ, (1,

2) acórd și (3) acordez, verb

I. tranzitiv

1. A da (cu concesie, cu îngăduință, cu grijă, cu atenție, cu bunăvoință). Oamenii muncii privesc cu dragoste pe oamenii de știință legați de popor. Ei acordă o călduroasă prețuire strădaniilor depuse de aceștia de a-și pune energia și capacitatea creatoare în slujba poporului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 345, 1/1. Toți ceilalți profesori am socotit că se poate acorda unui elev eminent alt termen pentru teza de mai. SADOVEANU, N. forme 175.

2. A stabili concordanța (în persoană, în număr, în gen sau în caz) între cuvinte legate prin raporturi de determinare.
• (reflexiv) Predicatul se acordă cu subiectul în număr și în persoană.

3. A da unui instrument muzical (pe baza diapazonului) o anumită înălțime a sunetului, prin întinderea coardelor, prin așezarea tuburilor etc. Violonistul își acordează instrumentul, a în sfîrșit am acordat-o! (Cercînd ghitara) Sună bine acum. ALECSANDRI, T. I 78.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

acordând

Participiu

acordat

Infinitiv scurt

acorda

Imfinitiv lung

acordând