Conjugare a adresa

Conjugarea verbului a adresa: eu adresez, tu adresezi, el ea adresează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a adresa”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a adresa”!

Verbul a adresa conjugat la prezent

eu adresez
tu adresezi
el ea adresează
noi adresăm
voi adresați
ei ele adresați

Verbul a adresa conjugat la viitor

eu voi adresa
tu vei adresa
el ea va adresa
noi vom adresa
voi veți adresa
ei ele vor adresa

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a adresa conjugare la condițional prezent

eu aș adresa
tu ai adresa
el ea ar adresa
noi am adresa
voi ați adresa
ei ele ar adresa

Verbul a adresa conjugare la condițional perfect

eu aș fi adresat
tu ai fi adresat
el ea ar fi adresat
noi am fi adresat
voi ați fi adresat
ei ele ar fi adresat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a adresa la conjunctiv prezent

eu să fiu adresez
tu să fii adresezi
el ea să fie adreseze
noi să fim adresăm
voi să fiți adresați
ei ele să fie adreseze

Conjug a adresa la imperfect

eu adresam
tu adresai
el ea adresa
noi adresam
voi adresați
ei ele adresau

A adresa conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu adresasem
tu adresaseși
el ea adresase
noi adresaserăm
voi adresaserăți
ei ele adresaseră

Verbul a adresa conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi adresat
tu să fi adresat
el ea să fi adresat
noi să fi adresat
voi să fi adresat
ei ele să fi adresat

Conjugare a adresa la perfectul simplu

eu adresai
tu adresași
el ea adresă
noi adresarăm
voi adresarăți
ei ele adresară

Conjugarea verbului a adresa la perfectul compus

eu am adresat
tu ai adresat
el ea a adresat
noi am adresat
voi ați adresat
ei ele ar adresat

Conjugă a adresa la viitor anterior

eu voi fi adresat
tu vei fi adresat
el ea va fi adresat
noi vom fi adresat
voi veți fi adresat
ei ele vor fi adresat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a adresa

ADRESÁ, adresez, verb

I. (Construit cu dativul sau, mai rar, cu determinări introduse prin prepoziție «la» sau «către»)

1. reflexiv A se îndrepta cu vorba către cineva. Voi nu știți nimic?... se adresă colonelul... celorlalți doi soldați. SAHIA, N. 76.
       • tranzitiv Adresîndu-i peste masă cîteva vorbe grecești, păru a-l întreba dacă-i place junghiul (= pumnalul)... cu mănunchi de fildeș. SADOVEANU, Z. C. 136. Îmi adresase acele vorbe un băietănaș. SADOVEANU, N. forme 53.

2. tranzitiv A îndrepta (către o persoană sau o instituție) o invitație, o cerere, o rugăminte scrisă sau verbală; a face apel la. A adresat o cerere către Ministerul Comunicațiilor.
       • Îmi pare rău că nu trage aci în gazdă directorul, pentru că aș fi avut de adresat o petițiune de jalbă. ALECSANDRI, T. I 275.
       • reflexiv Nu găsiră nimic mai nimerit decît să se adreseze la Poartă. NEGRUZZI, S. 1 331.

3. tranzitiv (Cu privire la petiții sau scrisori) A scrie titlul sau adresa care arată către cine e îndreptat textul.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

adresând

Participiu

adresat

Infinitiv scurt

adresa

Imfinitiv lung

adresând