Conjugare a apune

Conjugarea verbului a apune: eu apun, tu apui, el ea apune la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a apune”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a apune”!

Verbul a apune conjugat la prezent

eu apun
tu apui
el ea apune
noi apunem
voi apuneți
ei ele apuneți

Verbul a apune conjugat la viitor

eu voi apune
tu vei apune
el ea va apune
noi vom apune
voi veți apune
ei ele vor apune

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a apune conjugare la condițional prezent

eu aș apune
tu ai apune
el ea ar apune
noi am apune
voi ați apune
ei ele ar apune

Verbul a apune conjugare la condițional perfect

eu aș fi apus
tu ai fi apus
el ea ar fi apus
noi am fi apus
voi ați fi apus
ei ele ar fi apus

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a apune la conjunctiv prezent

eu să fiu apun
tu să fii apui
el ea să fie apună
noi să fim apunem
voi să fiți apuneți
ei ele să fie apună

Conjug a apune la imperfect

eu apuneam
tu apuneai
el ea apunea
noi apuneam
voi apuneați
ei ele apuneau

A apune conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu apusesem
tu apuseseși
el ea apusese
noi apuseserăm
voi apuseserăți
ei ele apuseseră

Verbul a apune conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi apus
tu să fi apus
el ea să fi apus
noi să fi apus
voi să fi apus
ei ele să fi apus

Conjugare a apune la perfectul simplu

eu apusei
tu apuseși
el ea apuse
noi apuserăm
voi apuserăți
ei ele apuseră

Conjugarea verbului a apune la perfectul compus

eu am apus
tu ai apus
el ea a apus
noi am apus
voi ați apus
ei ele ar apus

Conjugă a apune la viitor anterior

eu voi fi apus
tu vei fi apus
el ea va fi apus
noi vom fi apus
voi veți fi apus
ei ele vor fi apus

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a apune

APÚNE, apún, verb

III. intranzitiv (Despre soare, lună, stele, în opoziție cu răsări)

1. A înclina spre apus, a dispărea sub orizont; a asfinți, a scăpăta. În fața noastră soarele apune, valea se umple de umbră. VLAHUȚĂ, 0. A. 426. Pe cînd oastea se așază, iată soarele apune. EMINESCU, O. I 148. Cine are dor pe lume Știe luna cînd apune. ȘEZ. III 60.

2. figurat A fi în declin, a decădea; a dispărea, a pieri; (despre oameni) a muri. De voi apune, Una doar mă rog: Fulger să-ncunune Creștetu-mi cu foc. BENIUC, vezi 58. Tudor Vladimirescu... apusese între Golești și Tîrgoviște, în zarea însîngerată a trădării. GALACTION, O. I 275.
• Expresia: A-i apune (cuiva) steaua = a i se termina epoca de glorie, a decădea; a pieri.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

apunând

Participiu

apus

Infinitiv scurt

apune

Imfinitiv lung

apunând