| 
 | 
| CONSULTĂ DEX | 
| 
	Verbul a astruca conjugat la prezent 
 
		Verbul a astruca conjugat la viitor 
 Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii. Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.  
		Verbul a astruca conjugare la condițional prezent 
 
		Verbul a astruca conjugare la condițional perfect 
 Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. 
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.  In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi). 
 
		Conjug a astruca la conjunctiv prezent 
 
		Conjug a astruca la imperfect 
 
		A astruca conjugarea la timpul mai mult ca perfect 
 
		Verbul a astruca conjugat la timpul conjunctiv perfect 
 
		Conjugare a astruca la  perfectul simplu 
 
		Conjugarea verbului a astruca la perfectul compus 
 
		Conjugă a astruca la  viitor anterior 
 | 
| Definiție dinASTRUCÁ, astrúc, verb Dicționarul limbii romîne literare contemporane I. tranzitiv (învechit și regional) 1. A îngropa, a înmormînta. Dacă pier, să mă astrucați, uitînd locul unde am pierit și unde-oi fi îngropat. SADOVEANU, forme J. 549. Pe arcașii morți... într-o groapă-i astrucară. NEGRUZZI, S. II 88. 2. A acoperi, a înveli. (reflexiv pasiv) Vînturi mari au aburat, Florile s-au scuturat Și urme s-au astrucat. HODOȘ, P. P. 64. • reflexiv Mama-pădurii... pre o ureche se culcă și cu alta se astruc. La HEM. • (figurat) Pusei dorul căpătii Și cu gîndul m-astrucai. HODOȘ, P. P. 66. |