| 
 | 
| CONSULTĂ DEX | 
| 
	Verbul a ateia conjugat la prezent 
 
		Verbul a ateia conjugat la viitor 
 Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii. Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.  
		Verbul a ateia conjugare la condițional prezent 
 
		Verbul a ateia conjugare la condițional perfect 
 Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. 
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.  In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi). 
 
		Conjug a ateia la conjunctiv prezent 
 
		Conjug a ateia la imperfect 
 
		A ateia conjugarea la timpul mai mult ca perfect 
 
		Verbul a ateia conjugat la timpul conjunctiv perfect 
 
		Conjugare a ateia la  perfectul simplu 
 
		Conjugarea verbului a ateia la perfectul compus 
 
		Conjugă a ateia la  viitor anterior 
 | 
| Definiție dinateiá (-i, -át), verb Dicționarul etimologic român – (Banat) A îmbrăca de sărbătoare, a găti, a dichisi. Origine necunoscută. După o părere mai veche a lui Mangiuca, Familia, 1884, 67, și Philippide, ZRPh., XXXI, 294, ar fi cuvînt identic cu italiana attilarsi, vezi prov. atilhar; ipoteză pe drept cuvînt combătută de DAR, conform REW 2604. După Pușcariu, ZRPh., XXXII, 112, ar fi o formă refăcută pe baza lui desteia, și aceasta de la latina *destilāre (conform împotriva acestei păreri, Graur, BL, V, 95). Spitzer, BL, VI, 235 se referă, la etimonul tei, puțin probabil. – derivat ateietură, substantiv feminin (haine de duminică, podoabe). |