eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a căptuși

Conjugarea verbului a căptuși: eu căptușesc, tu căptușești, el ea căptușește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a căptuși”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a căptuși”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a căptuși conjugat la prezent
  • eu căptușesc
  • tu căptușești
  • el ea căptușește
  • noi căptușim
  • voi căptușiți
  • ei ele căptușiți
Verbul a căptuși conjugat la viitor
  • eu voi căptuși
  • tu vei căptuși
  • el ea va căptuși
  • noi vom căptuși
  • voi veți căptuși
  • ei ele vor căptuși
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a căptuși conjugare la condițional prezent
  • eu aș căptuși
  • tu ai căptuși
  • el ea ar căptuși
  • noi am căptuși
  • voi ați căptuși
  • ei ele ar căptuși
Verbul a căptuși conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi căptușit
  • tu ai fi căptușit
  • el ea ar fi căptușit
  • noi am fi căptușit
  • voi ați fi căptușit
  • ei ele ar fi căptușit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a căptuși la conjunctiv prezent
  • eu să fiu căptușesc
  • tu să fii căptușești
  • el ea să fie căptușească
  • noi să fim căptușim
  • voi să fiți căptușiți
  • ei ele să fie căptușească
Conjug a căptuși la imperfect
  • eu căptușeam
  • tu căptușeai
  • el ea căptușea
  • noi căptușeam
  • voi căptușeați
  • ei ele căptușeau
A căptuși conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu căptușisem
  • tu căptușiseși
  • el ea căptușise
  • noi căptușiserăm
  • voi căptușiserăți
  • ei ele căptușiseră
Verbul a căptuși conjugat la tiimpul conjunctiv perfect
  • eu să fi căptușit
  • tu să fi căptușit
  • el ea să fi căptușit
  • noi să fi căptușit
  • voi să fi căptușit
  • ei ele să fi căptușit
Conjugare a căptuși la perfectul simplu
  • eu căptușii
  • tu căptușiși
  • el ea căptuși
  • noi căptușirăm
  • voi căptușirăți
  • ei ele căptușiră
Conjugarea verbului a căptuși la perfectul compus
  • eu am căptușit
  • tu ai căptușit
  • el ea a căptușit
  • noi am căptușit
  • voi ați căptușit
  • ei ele ar căptușit
Conjugă a căptuși la viitor anterior
  • eu voi fi căptușit
  • tu vei fi căptușit
  • el ea va fi căptușit
  • noi vom fi căptușit
  • voi veți fi căptușit
  • ei ele vor fi căptușit


Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
CĂPTUȘÍ, căptușesc, verb IV.

1. tranzitiv A coase,, a fixa, a prinde o căptușeală la o haină; a dubla haina. Croitorul căptușește paltonul.

2. tranzitiv A acoperi (un obiect) pe dinăuntru sau pe dinafară cu un strat de protecție, de izolare, de înfrumusețare etc. Ferestrele erau căptușite bine cu rogojini groase, incit nu se zărea rază de lumină. POPESCU, I 106.
       • figurat Cerul, căptușit cu nori tomnatici, apăsa greu și parcă-și afunda marginile în orizont. REBREANU, R. I 70.

3. tranzitiv A îndesa, a ticsi. După trenuri căptușite cu infanterie, curgeau cele cu artilerie. CAMILAR, N. II 101.

4. tranzitiv (Familiar) A prinde (pe cineva), a înșfăca, a pune mîna pe... Stai... că te căptușește ea, Mărioara, acuși! CREANGĂ, A. 49. Ah! Ce bine-mi pare Că i-am căptușit [pe cei doi pungași]! ALECSANDRI, T. I 163.
       • Expresia: A căptuși bine (pe cineva) = a prinde pe cineva la strîmtoare, a-l aranja, a i-o face bună. Tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine mi te-am căptușit! CREANGĂ, P. 206.

5. reflexiv (Familiar) A se alege cu ceva. De nu agă, dar măcar socru... Tot m-am căptușit cu ceva! ALECSANDRI, T. I 101.


Alte verbe







Alte forme ale verbului

Gerunziu

căptușind

Participiu

căptușit

Infinitiv scurt

căptuși

Imfinitiv lung

căptușind