Conjugare a căra

Conjugarea verbului a căra: eu car, tu cari, el ea cară la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a căra”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a căra”!

Verbul a căra conjugat la prezent

eu car
tu cari
el ea cară
noi cărăm
voi cărați
ei ele cărați

Verbul a căra conjugat la viitor

eu voi căra
tu vei căra
el ea va căra
noi vom căra
voi veți căra
ei ele vor căra

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a căra conjugare la condițional prezent

eu aș căra
tu ai căra
el ea ar căra
noi am căra
voi ați căra
ei ele ar căra

Verbul a căra conjugare la condițional perfect

eu aș fi cărat
tu ai fi cărat
el ea ar fi cărat
noi am fi cărat
voi ați fi cărat
ei ele ar fi cărat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a căra la conjunctiv prezent

eu să fiu car
tu să fii cari
el ea să fie care
noi să fim cărăm
voi să fiți cărați
ei ele să fie care

Conjug a căra la imperfect

eu căram
tu cărai
el ea căra
noi căram
voi cărați
ei ele cărau

A căra conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu cărasem
tu căraseși
el ea cărase
noi căraserăm
voi căraserăți
ei ele căraseră

Verbul a căra conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi cărat
tu să fi cărat
el ea să fi cărat
noi să fi cărat
voi să fi cărat
ei ele să fi cărat

Conjugare a căra la perfectul simplu

eu cărai
tu cărași
el ea cără
noi cărarăm
voi cărarăți
ei ele cărară

Conjugarea verbului a căra la perfectul compus

eu am cărat
tu ai cărat
el ea a cărat
noi am cărat
voi ați cărat
ei ele ar cărat

Conjugă a căra la viitor anterior

eu voi fi cărat
tu vei fi cărat
el ea va fi cărat
noi vom fi cărat
voi veți fi cărat
ei ele vor fi cărat

Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a

VEZI DEFINIŢII a căra

cărá [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. 9/2 / V: (reg) ca / prezentul indicativ: car / Etimologie: moștenit din latinescul *carrare] 1 verb tranzitiv: A duce ceva dintr-un loc în altul Si: (fam) a cărăbăni (2). 2 verb tranzitiv: A transporta (în cantități mari). 3 verb tranzitiv: (Pop; îe) A apa cu ciurul A munci în gol, fără rezultat. 4 verb tranzitiv: (Îvp; îe) Cară apă Ia ceilalți Se zice în glumă despre copiii mai mici sau mai slabi decât frații lor. 5-6 vti (Pfm; îe) A cuiva (la) pumni (sau palme, gârbace etc.) A da cuiva mai multe lovituri cu pumnul (sau cu palma, cu biciul etc.). 7 verb tranzitiv: (Pop; îe) A-I păcatele A se lăsa dus, târât fără voie. 8-9 verb tranzitiv: (Pfm; îe) A mereu la gură A bea (sau a mânca) prea mult. 10 verb tranzitiv: (Spc) A fura (în cantități mari). 11-12 verb tranzitiv, reflexiv: (Înv) A (se) plimba (cu căruța, cu trăsura, cu mașina etc.) Si: a {se) căruța (1). 13 verb reflexiv: (Înv) A se duce repede (după ceva sau cineva) Si: (îvp) a se repezi. 14 verb reflexiv: A se duce dintr- un loc în altul. 15-16 verb reflexiv: (Fam) A pleca repede (și pe furiș) de undeva Si: (pfm) a se cărăbăni (1), a o tuli, a o șterge. 17 verb reflexiv: (despre oameni, vite etc.; înv) A se mișca încet, greoi Si: a se târî.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

cărând

Participiu

cărat

Infinitiv scurt

căra

Imfinitiv lung

cărând