Conjugare a denota

Conjugarea verbului a denota: eu -, tu -, el ea denotă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a denota”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a denota”!

Verbul a denota conjugat la prezent

eu -
tu -
el ea denotă
noi -
voi -
ei ele -

Verbul a denota conjugat la viitor

eu voi denota
tu vei denota
el ea va denota
noi vom denota
voi veți denota
ei ele vor denota

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a denota conjugare la condițional prezent

eu aș denota
tu ai denota
el ea ar denota
noi am denota
voi ați denota
ei ele ar denota

Verbul a denota conjugare la condițional perfect

eu aș fi denotat
tu ai fi denotat
el ea ar fi denotat
noi am fi denotat
voi ați fi denotat
ei ele ar fi denotat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a denota la conjunctiv prezent

eu să fiu -
tu să fii -
el ea să fie denote
noi să fim -
voi să fiți -
ei ele să fie denote

Conjug a denota la imperfect

eu -
tu -
el ea denota
noi -
voi -
ei ele denotau

A denota conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu -
tu -
el ea denotase
noi -
voi -
ei ele denotaseră

Verbul a denota conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi denotat
tu să fi denotat
el ea să fi denotat
noi să fi denotat
voi să fi denotat
ei ele să fi denotat

Conjugare a denota la perfectul simplu

eu -
tu -
el ea denotă
noi -
voi -
ei ele denotară

Conjugarea verbului a denota la perfectul compus

eu am denotat
tu ai denotat
el ea a denotat
noi am denotat
voi ați denotat
ei ele ar denotat

Conjugă a denota la viitor anterior

eu voi fi denotat
tu vei fi denotat
el ea va fi denotat
noi vom fi denotat
voi veți fi denotat
ei ele vor fi denotat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a denota

DENOTÁ, persoană 3 denótă, verb

I. tranzitiv A dovedi, a vădi, a indica. Opera ce ne-a lăsat-o nu denotă nici un moment de ezitare. CARAGIALE, O. III 236. De nu s-ar deosebi... sobrietatea de linii a artelor antice și oarecare imperfecțiuni de forme, care denotă o epocă de scădere, s-ar putea crede că acest episod a fost schițat de penelul energic al lui Rubens. ODOBESCU, S. III 124. Poezia poporală se mai deosebește și prin o cunoștință psihologică, care denotă spiritul observator al poporului. RUSSO, S. 191.

– prezent industrie și: (învechit) denotează (ODOBESCU, S. I 362).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

denotând

Participiu

denotat

Infinitiv scurt

denota

Imfinitiv lung

denotând