Conjugare a descătărăma

Conjugarea verbului a descătărăma: eu descătărămez, tu descătărămezi, el ea descătărămează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a descătărăma”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a descătărăma”!

Verbul a descătărăma conjugat la prezent

eu descătărămez
tu descătărămezi
el ea descătărămează
noi descătărămăm
voi descătărămați
ei ele descătărămați

Verbul a descătărăma conjugat la viitor

eu voi descătărăma
tu vei descătărăma
el ea va descătărăma
noi vom descătărăma
voi veți descătărăma
ei ele vor descătărăma

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a descătărăma conjugare la condițional prezent

eu aș descătărăma
tu ai descătărăma
el ea ar descătărăma
noi am descătărăma
voi ați descătărăma
ei ele ar descătărăma

Verbul a descătărăma conjugare la condițional perfect

eu aș fi descătărămat
tu ai fi descătărămat
el ea ar fi descătărămat
noi am fi descătărămat
voi ați fi descătărămat
ei ele ar fi descătărămat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a descătărăma la conjunctiv prezent

eu să fiu descătărămez
tu să fii descătărămezi
el ea să fie descătărămeze
noi să fim descătărămăm
voi să fiți descătărămați
ei ele să fie descătărămeze

Conjug a descătărăma la imperfect

eu descătărămam
tu descătărămai
el ea descătărăma
noi descătărămam
voi descătărămați
ei ele descătărămau

A descătărăma conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu descătărămasem
tu descătărămaseși
el ea descătărămase
noi descătărămaserăm
voi descătărămaserăți
ei ele descătărămaseră

Verbul a descătărăma conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi descătărămat
tu să fi descătărămat
el ea să fi descătărămat
noi să fi descătărămat
voi să fi descătărămat
ei ele să fi descătărămat

Conjugare a descătărăma la perfectul simplu

eu descătărămai
tu descătărămași
el ea descătărămă
noi descătărămarăm
voi descătărămarăți
ei ele descătărămară

Conjugarea verbului a descătărăma la perfectul compus

eu am descătărămat
tu ai descătărămat
el ea a descătărămat
noi am descătărămat
voi ați descătărămat
ei ele ar descătărămat

Conjugă a descătărăma la viitor anterior

eu voi fi descătărămat
tu vei fi descătărămat
el ea va fi descătărămat
noi vom fi descătărămat
voi veți fi descătărămat
ei ele vor fi descătărămat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a descătărăma

DESCĂTĂRĂMÁ, descătărămez, verb

I. tranzitiv A desprinde din catarame. Flăcăul descălecă și descătărămă zgarda lui Lupu. SADOVEANU, B. 223. Ologul... și-a descătărămat piciorul de lemn și l-a așezat alături. C. PETRESCU, C. vezi 28.
♦ reflexiv (Rar, despre persoane) A-și scoate hainele (încheiate cu catarame). Comisul Manole se descătărămă de vechituri, trăgînd pe dînsul straie curate. SADOVEANU, forme J. 223.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

descătărămând

Participiu

descătărămat

Infinitiv scurt

descătărăma

Imfinitiv lung

descătărămând