Conjugare a descreți

Conjugarea verbului a descreți: eu descrețesc, tu descrețești, el ea descrețește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a descreți”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a descreți”!

Verbul a descreți conjugat la prezent

eu descrețesc
tu descrețești
el ea descrețește
noi descrețim
voi descrețiți
ei ele descrețiți

Verbul a descreți conjugat la viitor

eu voi descreți
tu vei descreți
el ea va descreți
noi vom descreți
voi veți descreți
ei ele vor descreți

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a descreți conjugare la condițional prezent

eu aș descreți
tu ai descreți
el ea ar descreți
noi am descreți
voi ați descreți
ei ele ar descreți

Verbul a descreți conjugare la condițional perfect

eu aș fi descrețit
tu ai fi descrețit
el ea ar fi descrețit
noi am fi descrețit
voi ați fi descrețit
ei ele ar fi descrețit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a descreți la conjunctiv prezent

eu să fiu descrețesc
tu să fii descrețești
el ea să fie descrețească
noi să fim descrețim
voi să fiți descrețiți
ei ele să fie descrețească

Conjug a descreți la imperfect

eu descrețeam
tu descrețeai
el ea descrețea
noi descrețeam
voi descrețeați
ei ele descrețeau

A descreți conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu descrețisem
tu descrețiseși
el ea descrețise
noi descrețiserăm
voi descrețiserăți
ei ele descrețiseră

Verbul a descreți conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi descrețit
tu să fi descrețit
el ea să fi descrețit
noi să fi descrețit
voi să fi descrețit
ei ele să fi descrețit

Conjugare a descreți la perfectul simplu

eu descreții
tu descrețiși
el ea descreți
noi descrețirăm
voi descrețirăți
ei ele descrețiră

Conjugarea verbului a descreți la perfectul compus

eu am descrețit
tu ai descrețit
el ea a descrețit
noi am descrețit
voi ați descrețit
ei ele ar descrețit

Conjugă a descreți la viitor anterior

eu voi fi descrețit
tu vei fi descrețit
el ea va fi descrețit
noi vom fi descrețit
voi veți fi descrețit
ei ele vor fi descrețit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a descreți

DESCREȚÍ, descrețesc, verb IV. tranzitiv A netezi o țesătură, o haină încrețită; a desface crețurile.
♦ A destinde, a face să nu mai fie încruntat; figurat (împreună cu complementul: «fața»,«sprînceana», «fruntea» etc.) a se însenina, a-și recăpăta voioșia, buna dispoziție. Duca tăcu, fără să-și descrețească sprînceana. SADOVEANU, Z. C. 101. Să lăsăm însă pe Zamfirescu să continuie și să-i descrețim puțin fruntea. MACEDONSKI, O. IV 53.
• reflexiv Fețele oamenilor se vor descreți. CAMILAR, N. I 416. Ruset se descreți, vesel. SADOVEANU, Z. C. 123. Eu cred că poporul are nevoie și de petreceri, ca să i se descrețească fruntea. CAMIL PETRESCU, T. II 522.
♦ (Rar) A deschide un obiect legat cu un șnur. Punga ș-o descrețește. PANN, P. vezi I 20.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

descrețind

Participiu

descrețit

Infinitiv scurt

descreți

Imfinitiv lung

descrețind