Conjugare a desfăța

Conjugarea verbului a desfăța: eu desfăț, tu desfeți, el ea desfață la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a desfăța”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a desfăța”!

Verbul a desfăța conjugat la prezent

eu desfăț
tu desfeți
el ea desfață
noi desfățăm
voi desfățați
ei ele desfățați

Verbul a desfăța conjugat la viitor

eu voi desfăța
tu vei desfăța
el ea va desfăța
noi vom desfăța
voi veți desfăța
ei ele vor desfăța

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a desfăța conjugare la condițional prezent

eu aș desfăța
tu ai desfăța
el ea ar desfăța
noi am desfăța
voi ați desfăța
ei ele ar desfăța

Verbul a desfăța conjugare la condițional perfect

eu aș fi desfățat
tu ai fi desfățat
el ea ar fi desfățat
noi am fi desfățat
voi ați fi desfățat
ei ele ar fi desfățat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a desfăța la conjunctiv prezent

eu să fiu desfăț
tu să fii desfeți
el ea să fie desfețe
noi să fim desfățăm
voi să fiți desfățați
ei ele să fie desfețe

Conjug a desfăța la imperfect

eu desfățam
tu desfățai
el ea desfăța
noi desfățam
voi desfățați
ei ele desfățau

A desfăța conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu desfățasem
tu desfățaseși
el ea desfățase
noi desfățaserăm
voi desfățaserăți
ei ele desfățaseră

Verbul a desfăța conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi desfățat
tu să fi desfățat
el ea să fi desfățat
noi să fi desfățat
voi să fi desfățat
ei ele să fi desfățat

Conjugare a desfăța la perfectul simplu

eu desfățai
tu desfățași
el ea desfăță
noi desfățarăm
voi desfățarăți
ei ele desfățară

Conjugarea verbului a desfăța la perfectul compus

eu am desfățat
tu ai desfățat
el ea a desfățat
noi am desfățat
voi ați desfățat
ei ele ar desfățat

Conjugă a desfăța la viitor anterior

eu voi fi desfățat
tu vei fi desfățat
el ea va fi desfățat
noi vom fi desfățat
voi veți fi desfățat
ei ele vor fi desfățat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a desfăța

DESFĂTÁ, desfăt și desfătez, verb

I. reflexiv A-și trece timpul într-o stare de mulțumire, de bucurie, de încîntare, a simți o mare plăcere, a se delecta, a petrece, a se distra. Pentru ce unul cîntă și se desfată în grădină umbroasă, iar altul se cutremură și blestemă?= CAMILAR, T. 104. În salonul din dreapta dansa și se desfăta tineretul. C. PETRESCU, C. vezi 178. Mă desfătam pe gheață și la săniuș. CREANGĂ, A. 117.
• figurat Acea cuvîntare cadențată... pe care glasul o rostește cu plăcere, desfătîndu-se în armonia ritmului. ODOBESCU, S. I 185.
♦ tranzitiv A încînta, a fermeca, a delecta. Nu vedea decît un spectacol care desfăta ochii. C. PETRESCU, C. vezi 163. Uitată doarme-a doinelor comoară De-un sfert de veac, în vechea lui vioară Ce-a desfătat o lume-n tinerețe! IOSIF, P. 29.
• absolut Varsă-n cupa mea de aur Acest vin ce desfătează. ALECSANDRI, P. II 47.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

desfățând

Participiu

desfățat

Infinitiv scurt

desfăța

Imfinitiv lung

desfățând