eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a dezbrăca

Conjugarea verbului a dezbrăca: eu dezbrac, tu dezbraci, el ea dezbracă la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a dezbrăca”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a dezbrăca”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a dezbrăca conjugat la prezent
  • eu dezbrac
  • tu dezbraci
  • el ea dezbracă
  • noi dezbrăcăm
  • voi dezbrăcați
  • ei ele dezbrăcați
Verbul a dezbrăca conjugat la viitor
  • eu voi dezbrăca
  • tu vei dezbrăca
  • el ea va dezbrăca
  • noi vom dezbrăca
  • voi veți dezbrăca
  • ei ele vor dezbrăca
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a dezbrăca conjugare la condițional prezent
  • eu aș dezbrăca
  • tu ai dezbrăca
  • el ea ar dezbrăca
  • noi am dezbrăca
  • voi ați dezbrăca
  • ei ele ar dezbrăca
Verbul a dezbrăca conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi dezbrăcat
  • tu ai fi dezbrăcat
  • el ea ar fi dezbrăcat
  • noi am fi dezbrăcat
  • voi ați fi dezbrăcat
  • ei ele ar fi dezbrăcat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a dezbrăca la conjunctiv prezent
  • eu să fiu dezbrac
  • tu să fii dezbraci
  • el ea să fie dezbrace
  • noi să fim dezbracăm
  • voi să fiți dezbracați
  • ei ele să fie dezbrace
Conjug a dezbrăca la imperfect
  • eu dezbrăcam
  • tu dezbrăcai
  • el ea dezbrăca
  • noi dezbrăcam
  • voi dezbrăcați
  • ei ele dezbrăcau
A dezbrăca conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu dezbrăcasem
  • tu dezbrăcaseși
  • el ea dezbrăcase
  • noi dezbrăcaserăm
  • voi dezbrăcaserăți
  • ei ele dezbrăcaseră
Verbul a dezbrăca conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi dezbrăcat
  • tu să fi dezbrăcat
  • el ea să fi dezbrăcat
  • noi să fi dezbrăcat
  • voi să fi dezbrăcat
  • ei ele să fi dezbrăcat
Conjugare a dezbrăca la perfectul simplu
  • eu dezbrăcai
  • tu dezbrăcași
  • el ea dezbrăcă
  • noi dezbrăcarăm
  • voi dezbrăcarăți
  • ei ele dezbrăcară
Conjugarea verbului a dezbrăca la perfectul compus
  • eu am dezbrăcat
  • tu ai dezbrăcat
  • el ea a dezbrăcat
  • noi am dezbrăcat
  • voi ați dezbrăcat
  • ei ele ar dezbrăcat
Conjugă a dezbrăca la viitor anterior
  • eu voi fi dezbrăcat
  • tu vei fi dezbrăcat
  • el ea va fi dezbrăcat
  • noi vom fi dezbrăcat
  • voi veți fi dezbrăcat
  • ei ele vor fi dezbrăcat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
DEZBRĂCÁ, dezbrác, verb

I.

1. reflexiv (Uneori determinat prin cuvinte care denumesc un obiect de îmbrăcăminte introduse prin prepoziție «de») A-și scoate îmbrăcămintea, a lepăda hainele (de pe sine). Mînecuță se dezbrăca de scurtă. SADOVEANU, P. M. 185. Maria s-a dezbrăcat în timpul acesta de pardesiu. CAMIL PETRESCU, T. III 220. Turnătorul se dezbrăca pînă la brîu. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre I 27. Vă dezbrăcați și vă scăldați cît vă place! VISSARION, B. 198. (Metaforic) A patra primăvară acuma se grăbește... Și cerul se dezbracă de viforoșii nori. ALEXANDRESCU, P. 24. (tranzitiv) De sarică-l dezbrăca, Fără haine mi-l lăsa. TEODORESCU, P. P. 477.
       • tranzitiv (Complementul indică o haină) Își dezbrăcă blana și o atîrnă modest lîngă soba de fier. C. PETRESCU, A. 280. A dezbrăcat paltonul și-l ține pe braț. SAHIA, N. 98. (Metaforic) Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele își dezbrăcară deodată umbra. GÎRLEANU, L. 19.
♦ figurat A se lepăda, a se scăpa, a se descotorosi (de ceva). Dezbracă-te degrabă de orice deșertăciuni. MACEDONSKI, O.

I. 167. Iar ciocoiul cum se pleacă De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! ALECSANDRI, P. A. 44.

2. tranzitiv figurat A jefui, a prăda, a despuia. Și eu v-am robit, fraților,v-am bătut, v-am dezbrăcat. CAMIL PETRESCU, B. 156. Leșii pradă și dezbracă pe bieții oameni. NEGRUZZI, S. I 169.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

dezbrăcând

Participiu

dezbrăcat

Infinitiv scurt

dezbrăca

Imfinitiv lung

dezbrăcând



dex-app