Conjugare a dezvinovăți

Conjugarea verbului a dezvinovăți: eu dezvinovățesc, tu dezvinovățești, el ea dezvinovățește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a dezvinovăți”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a dezvinovăți”!

Verbul a dezvinovăți conjugat la prezent

eu dezvinovățesc
tu dezvinovățești
el ea dezvinovățește
noi dezvinovățim
voi dezvinovățiți
ei ele dezvinovățiți

Verbul a dezvinovăți conjugat la viitor

eu voi dezvinovăți
tu vei dezvinovăți
el ea va dezvinovăți
noi vom dezvinovăți
voi veți dezvinovăți
ei ele vor dezvinovăți

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a dezvinovăți conjugare la condițional prezent

eu aș dezvinovăți
tu ai dezvinovăți
el ea ar dezvinovăți
noi am dezvinovăți
voi ați dezvinovăți
ei ele ar dezvinovăți

Verbul a dezvinovăți conjugare la condițional perfect

eu aș fi dezvinovățit
tu ai fi dezvinovățit
el ea ar fi dezvinovățit
noi am fi dezvinovățit
voi ați fi dezvinovățit
ei ele ar fi dezvinovățit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a dezvinovăți la conjunctiv prezent

eu să fiu dezvinovățesc
tu să fii dezvinovățești
el ea să fie dezvinovățească
noi să fim dezvinovățim
voi să fiți dezvinovățiți
ei ele să fie dezvinovățească

Conjug a dezvinovăți la imperfect

eu dezvinovățeam
tu dezvinovățeai
el ea dezvinovățea
noi dezvinovățeam
voi dezvinovățeați
ei ele dezvinovățeau

A dezvinovăți conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu dezvinovățisem
tu dezvinovățiseși
el ea dezvinovățise
noi dezvinovățiserăm
voi dezvinovățiserăți
ei ele dezvinovățiseră

Verbul a dezvinovăți conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi dezvinovățit
tu să fi dezvinovățit
el ea să fi dezvinovățit
noi să fi dezvinovățit
voi să fi dezvinovățit
ei ele să fi dezvinovățit

Conjugare a dezvinovăți la perfectul simplu

eu dezvinovății
tu dezvinovățiși
el ea dezvinovăți
noi dezvinovățirăm
voi dezvinovățirăți
ei ele dezvinovățiră

Conjugarea verbului a dezvinovăți la perfectul compus

eu am dezvinovățit
tu ai dezvinovățit
el ea a dezvinovățit
noi am dezvinovățit
voi ați dezvinovățit
ei ele ar dezvinovățit

Conjugă a dezvinovăți la viitor anterior

eu voi fi dezvinovățit
tu vei fi dezvinovățit
el ea va fi dezvinovățit
noi vom fi dezvinovățit
voi veți fi dezvinovățit
ei ele vor fi dezvinovățit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a dezvinovăți

DEZVINOVĂȚÍ, dezvinovățesc, verb IV. reflexiv A-și dovedi sau a căuta să-și dovedească nevinovăția; a se dezvinui, a se disculpa, a se justifica. A se dezvinovăți înaintea lui nu era cu putință. ISPIRESCU, L. 353.
• Expresia: (Neobișnuit) A se dezvinovăți pe altul = a da vina pe altul. Omul cînd greșește Adeseori pe altul se dezvinovățește. DONICI, la TDRG.
♦ tranzitiv (Rar) A declara (pe cineva) nevinovat. Jurații luminați l-au dezvinovățit în unanimitate. CAMIL PETRESCU, T. II 595.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

dezvinovățind

Participiu

dezvinovățit

Infinitiv scurt

dezvinovăți

Imfinitiv lung

dezvinovățind