Conjugare a emite

Conjugarea verbului a emite: eu emit, tu emiți, el ea emite la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a emite”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a emite”!

Verbul a emite conjugat la prezent

eu emit
tu emiți
el ea emite
noi emitem
voi emiteți
ei ele emiteți

Verbul a emite conjugat la viitor

eu voi emite
tu vei emite
el ea va emite
noi vom emite
voi veți emite
ei ele vor emite

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a emite conjugare la condițional prezent

eu aș emite
tu ai emite
el ea ar emite
noi am emite
voi ați emite
ei ele ar emite

Verbul a emite conjugare la condițional perfect

eu aș fi emis
tu ai fi emis
el ea ar fi emis
noi am fi emis
voi ați fi emis
ei ele ar fi emis

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a emite la conjunctiv prezent

eu să fiu emit
tu să fii emiți
el ea să fie emită
noi să fim emitem
voi să fiți emiteți
ei ele să fie emită

Conjug a emite la imperfect

eu emiteam
tu emiteai
el ea emitea
noi emiteam
voi emiteați
ei ele emiteau

A emite conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu emisesem
tu emiseseși
el ea emisese
noi emiseserăm
voi emiseserăți
ei ele emiseseră

Verbul a emite conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi emis
tu să fi emis
el ea să fi emis
noi să fi emis
voi să fi emis
ei ele să fi emis

Conjugare a emite la perfectul simplu

eu emisei
tu emiseși
el ea emise
noi emiserăm
voi emiserăți
ei ele emiseră

Conjugarea verbului a emite la perfectul compus

eu am emis
tu ai emis
el ea a emis
noi am emis
voi ați emis
ei ele ar emis

Conjugă a emite la viitor anterior

eu voi fi emis
tu vei fi emis
el ea va fi emis
noi vom fi emis
voi veți fi emis
ei ele vor fi emis

Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a

VEZI DEFINIŢII a emite

emite verb tranzitiv: [Atestat: TELEGRAFUL (1854), 241/9 / prezentul indicativ: emit / Etimologie: lat emittere cf franceza émettre] 1 (despre organe de stat, organizații politice sau obștești, persoane oficiale etc.; c.i. legi, decrete, hotărâri, mandate, note oficiale etc.) A elabora și a face cunoscut în mod oficial Si: a promulga. 2 (despre corpuri, substanțe, dispozitive etc.; c.i. radiații, unde, fascicule etc.) A produce și a propaga în mediul înconjurător. 3 (despre aparate sau instalații de telecomunicații) A transmite un mesaj la distanță cu ajutorul undelor electromagnetice. 4 (C.i. exclamații, strigăte, sunete etc.) A articula. 5 (C.i. opinii, idei, concluzii, teorii etc.) A enunța. 6 (despre state, bănci naționale, instituții financiare; c.i. bilete de bancă, monede, obligațiuni, acțiuni etc.) A pune în circulație. 7 A elibera (4).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

emițând

Participiu

emis

Infinitiv scurt

emite

Imfinitiv lung

emițând