Conjugare a fărâma

Conjugarea verbului a fărâma: eu fărâm, tu fărâmi, el ea fărâmă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a fărâma”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a fărâma”!

Verbul a fărâma conjugat la prezent

eu fărâm
tu fărâmi
el ea fărâmă
noi fărâmăm
voi fărâmați
ei ele fărâmați

Verbul a fărâma conjugat la viitor

eu voi fărâma
tu vei fărâma
el ea va fărâma
noi vom fărâma
voi veți fărâma
ei ele vor fărâma

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a fărâma conjugare la condițional prezent

eu aș fărâma
tu ai fărâma
el ea ar fărâma
noi am fărâma
voi ați fărâma
ei ele ar fărâma

Verbul a fărâma conjugare la condițional perfect

eu aș fi fărâmat
tu ai fi fărâmat
el ea ar fi fărâmat
noi am fi fărâmat
voi ați fi fărâmat
ei ele ar fi fărâmat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a fărâma la conjunctiv prezent

eu să fiu fărâm
tu să fii fărâmi
el ea să fie fărâme
noi să fim fărâmăm
voi să fiți fărâmați
ei ele să fie fărâme

Conjug a fărâma la imperfect

eu fărâmam
tu fărâmai
el ea fărâma
noi fărâmam
voi fărâmați
ei ele fărâmau

A fărâma conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu fărâmasem
tu fărâmaseși
el ea fărâmase
noi fărâmaserăm
voi fărâmaserăți
ei ele fărâmaseră

Verbul a fărâma conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi fărâmat
tu să fi fărâmat
el ea să fi fărâmat
noi să fi fărâmat
voi să fi fărâmat
ei ele să fi fărâmat

Conjugare a fărâma la perfectul simplu

eu fărâmai
tu fărâmași
el ea fărâmă
noi fărâmarăm
voi fărâmarăți
ei ele fărâmară

Conjugarea verbului a fărâma la perfectul compus

eu am fărâmat
tu ai fărâmat
el ea a fărâmat
noi am fărâmat
voi ați fărâmat
ei ele ar fărâmat

Conjugă a fărâma la viitor anterior

eu voi fi fărâmat
tu vei fi fărâmat
el ea va fi fărâmat
noi vom fi fărâmat
voi veți fi fărâmat
ei ele vor fi fărâmat

Definiție din
Dicționar explicativ ilustrat al limbii române

VEZI DEFINIŢII a fărâma

fărâmá verb

I. (popular) 1 trecut, reflexiv (despre obiecte, materiale etc.) A (se) sparge, a (se) sfărâma, a (se) rupe în bucăți.
• Expresia: (trecut) A-și fărâma capul = a-și bate capul, a se chinui să rezolve o problemă dificilă. (învechit) A-și fărâma trupul = a-și îndoi trupul de la mijloc. (regional) A-l fărâma la inimă (sau la stomac) (pe cineva) = a avea colici. 2 reflexiv A se destrăma; a se distruge. Firele albe de nori se fărâmaseră ușoare ca fumul (SAHIA). • prezent indicativ fărâm. și (popular) fărmá verb

I. / fărâmă + -a.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

fărâmând

Participiu

fărâmat

Infinitiv scurt

fărâma

Imfinitiv lung

fărâmând