Conjugare a figura

Conjugarea verbului a figura: eu figurez, tu figurezi, el ea figurează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a figura”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a figura”!

Verbul a figura conjugat la prezent

eu figurez
tu figurezi
el ea figurează
noi figurăm
voi figurați
ei ele figurați

Verbul a figura conjugat la viitor

eu voi figura
tu vei figura
el ea va figura
noi vom figura
voi veți figura
ei ele vor figura

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a figura conjugare la condițional prezent

eu aș figura
tu ai figura
el ea ar figura
noi am figura
voi ați figura
ei ele ar figura

Verbul a figura conjugare la condițional perfect

eu aș fi figurat
tu ai fi figurat
el ea ar fi figurat
noi am fi figurat
voi ați fi figurat
ei ele ar fi figurat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a figura la conjunctiv prezent

eu să fiu figurez
tu să fii figurezi
el ea să fie figureze
noi să fim figurăm
voi să fiți figurați
ei ele să fie figureze

Conjug a figura la imperfect

eu figuram
tu figurai
el ea figura
noi figuram
voi figurați
ei ele figurau

A figura conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu figurasem
tu figuraseși
el ea figurase
noi figuraserăm
voi figuraserăți
ei ele figuraseră

Verbul a figura conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi figurat
tu să fi figurat
el ea să fi figurat
noi să fi figurat
voi să fi figurat
ei ele să fi figurat

Conjugare a figura la perfectul simplu

eu figurai
tu figurași
el ea figură
noi figurarăm
voi figurarăți
ei ele figurară

Conjugarea verbului a figura la perfectul compus

eu am figurat
tu ai figurat
el ea a figurat
noi am figurat
voi ați figurat
ei ele ar figurat

Conjugă a figura la viitor anterior

eu voi fi figurat
tu vei fi figurat
el ea va fi figurat
noi vom fi figurat
voi veți fi figurat
ei ele vor fi figurat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a figura

FIGÚRĂ, figuri, substantiv feminin

1. Chip, față, obraz. Figura lui e numai o schiță de chip omenesc. ARGHEZI, P. T. 63. Cuprins de-un fel de vagă presimțire, Pîndii pe-ascuns figura-i nemișcată. TOPÎRCEANU, S. A. 106. Catinca... avea o figură simpatică, un zîmbet blajin și niște ochi mari și duioși. VLAHUȚĂ, O. A. 111.
• Expresia: (Franțuzism rar) A face figură (bună, rea etc.) = a face o anumită impresie (bună sau rea) celor din juridic Damele de la curte... făceau o tristă figură. NEGRUZZI, S. I 104. Socotești că poți oare... Arătîndu-te în lume verb reflexiv:eo figură a face? ALEXANDRESCU, M. 268. A face figură de... = a avea aerul de..., a trece drept... Trebuie să facă sau figură de nătărău sau de impertinent. BOLINTINEANU, O. 318. (Familiar) A face (cuiva) figura = a face (cuiva) o farsă, a păcăli (pe cineva). Peste verb reflexiv:eun sfert de ceas s-a arătat Baciu, furios... poate pentru că ghicise că i-am făcut figura. PAS, Z. III 36.

2. Imagine plastică a unei persoane, a unui animal sau a unui obiect, redată prin desen, pictură, sculptură etc.; chip. Figuri de animale. Figuri de ceară. ▭ Zidurile par scrise în întregime cu cifre și cu figuri, SAHIA, U.R.S.S. 23. Face cu bățul său figuri Și scutură din frunte făcînd încrețituri. COȘBUC, P. II 191.
• Figură geometrică = ansamblu de puncte, linii și suprafețe. Dreptunghiul este o figură geometrică.
♦ (fizică, tehnică) Forma exterioară a unui corp.
♦ (La jocul de cărți) Carte care reprezintă diverse personaje (valet, damă etc.).
♦ (La șah) Fiecare dintre piesele de joc (rege, regină, nebun etc., prin extensie și pion) avînd forme caracteristice.

3. Grămadă de nisip, de pietriș etc., în formă de corp geometric regulat, pentru a i se putea calcula, mai ușor volumul.

4. Persoană. Aceleași figuri așteaptă... sosirea trenurilor. SAHIA, N. 47.
♦ Persoană purtătoare a unor caractere individuale sau sociale proprii; tip, personalitate. O sarcină de onoare care stă în fața scriitorilor noștri este crearea figurii tipice a comunistului, în toată bogăția sa sufletească, demn de a fi exemplu și obiect de imitare pentru oameni. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 7, 97.

5. (În expresie) Figură de stil sau figură poetică = procedeu stilistic prin care se modifică accepția proprie a unui cuvînt, pentru a da mai multă forță expunerii sau imaginii prezentate.
♦ (Logică) Figurile silogismului = forme de silogism care se deosebesc între ele după locul termenului mediu în premise.

6. Poziție sau ansamblu de poziții și mișcări (la un dans, la balet, la scrimă, la patinaj etc.). Prima figură a cadrilului. ▭ Două profesoare tinere predau cursuri de balet. Fete și băieți executau, în ritmul muzicii de pian, figurile explicate de maestre. SAHIA, U.R.S.S. 129.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

figurând

Participiu

figurat

Infinitiv scurt

figura

Imfinitiv lung

figurând