 |
|
| CONSULTĂ DEX |
|
Verbul a fluctua conjugat la prezent
Verbul a fluctua conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a fluctua conjugare la condițional prezent
Verbul a fluctua conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a fluctua la conjunctiv prezent
Conjug a fluctua la imperfect
A fluctua conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a fluctua conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a fluctua la perfectul simplu
Conjugarea verbului a fluctua la perfectul compus
Conjugă a fluctua la viitor anterior
|
|
Definiție din
fluctuá verb (silabe -tu-a), indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea și plural fluctueáză, persoana întâi plural: noi fluctuăm (silabe -tu-ăm); conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural fluctuéze (silabe -tu-e-); gerunziu fluctuând (silabe -tu-ând) Dicționar ortografic al limbii române |
