Conjugare a îmbelșuga

Conjugarea verbului a îmbelșuga: eu îmbelșughez, tu îmbelșughezi, el ea îmbelșughează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îmbelșuga”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îmbelșuga”!

Verbul a îmbelșuga conjugat la prezent

eu îmbelșughez
tu îmbelșughezi
el ea îmbelșughează
noi îmbelșugăm
voi îmbelșugați
ei ele îmbelșugați

Verbul a îmbelșuga conjugat la viitor

eu voi îmbelșuga
tu vei îmbelșuga
el ea va îmbelșuga
noi vom îmbelșuga
voi veți îmbelșuga
ei ele vor îmbelșuga

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îmbelșuga conjugare la condițional prezent

eu aș îmbelșuga
tu ai îmbelșuga
el ea ar îmbelșuga
noi am îmbelșuga
voi ați îmbelșuga
ei ele ar îmbelșuga

Verbul a îmbelșuga conjugare la condițional perfect

eu aș fi îmbelșugat
tu ai fi îmbelșugat
el ea ar fi îmbelșugat
noi am fi îmbelșugat
voi ați fi îmbelșugat
ei ele ar fi îmbelșugat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îmbelșuga la conjunctiv prezent

eu să fiu îmbelșughez
tu să fii îmbelșughezi
el ea să fie îmbelșugheze
noi să fim îmbelșugăm
voi să fiți îmbelșugați
ei ele să fie îmbelșugheze

Conjug a îmbelșuga la imperfect

eu îmbelșugam
tu îmbelșugai
el ea îmbelșuga
noi îmbelșugam
voi îmbelșugați
ei ele îmbelșugau

A îmbelșuga conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îmbelșugasem
tu îmbelșugaseși
el ea îmbelșugase
noi îmbelșugaserăm
voi îmbelșugaserăți
ei ele îmbelșugaseră

Verbul a îmbelșuga conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îmbelșugat
tu să fi îmbelșugat
el ea să fi îmbelșugat
noi să fi îmbelșugat
voi să fi îmbelșugat
ei ele să fi îmbelșugat

Conjugare a îmbelșuga la perfectul simplu

eu îmbelșugai
tu îmbelșugași
el ea îmbelșugă
noi îmbelșugarăm
voi îmbelșugarăți
ei ele îmbelșugară

Conjugarea verbului a îmbelșuga la perfectul compus

eu am îmbelșugat
tu ai îmbelșugat
el ea a îmbelșugat
noi am îmbelșugat
voi ați îmbelșugat
ei ele ar îmbelșugat

Conjugă a îmbelșuga la viitor anterior

eu voi fi îmbelșugat
tu vei fi îmbelșugat
el ea va fi îmbelșugat
noi vom fi îmbelșugat
voi veți fi îmbelșugat
ei ele vor fi îmbelșugat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îmbelșuga

ÎMBELȘUGÁ, îmbelșughez, verb

I. tranzitiv (Rar) A face să rodească, să fie îmbelșugat. Sunînd grăunțele, pe bulgări plouă; Speranța, dragostea lui sfîntă, dorul De-a-mbelșuga cu munca lui ogorul, Le seamănă cu mîinile-amîndouă. VLAHUȚĂ, O. A. 28.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îmbelșugând

Participiu

îmbelșugat

Infinitiv scurt

îmbelșuga

Imfinitiv lung

îmbelșugând