Conjugare a îmbina

Conjugarea verbului a îmbina: eu îmbin, tu îmbini, el ea îmbină la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îmbina”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îmbina”!

Verbul a îmbina conjugat la prezent

eu îmbin
tu îmbini
el ea îmbină
noi îmbinăm
voi îmbinați
ei ele îmbinați

Verbul a îmbina conjugat la viitor

eu voi îmbina
tu vei îmbina
el ea va îmbina
noi vom îmbina
voi veți îmbina
ei ele vor îmbina

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îmbina conjugare la condițional prezent

eu aș îmbina
tu ai îmbina
el ea ar îmbina
noi am îmbina
voi ați îmbina
ei ele ar îmbina

Verbul a îmbina conjugare la condițional perfect

eu aș fi îmbinat
tu ai fi îmbinat
el ea ar fi îmbinat
noi am fi îmbinat
voi ați fi îmbinat
ei ele ar fi îmbinat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îmbina la conjunctiv prezent

eu să fiu îmbin
tu să fii îmbini
el ea să fie îmbine
noi să fim îmbinăm
voi să fiți îmbinați
ei ele să fie îmbine

Conjug a îmbina la imperfect

eu îmbinam
tu îmbinai
el ea îmbina
noi îmbinam
voi îmbinați
ei ele îmbinau

A îmbina conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îmbinasem
tu îmbinaseși
el ea îmbinase
noi îmbinaserăm
voi îmbinaserăți
ei ele îmbinaseră

Verbul a îmbina conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îmbinat
tu să fi îmbinat
el ea să fi îmbinat
noi să fi îmbinat
voi să fi îmbinat
ei ele să fi îmbinat

Conjugare a îmbina la perfectul simplu

eu îmbinai
tu îmbinași
el ea îmbină
noi îmbinarăm
voi îmbinarăți
ei ele îmbinară

Conjugarea verbului a îmbina la perfectul compus

eu am îmbinat
tu ai îmbinat
el ea a îmbinat
noi am îmbinat
voi ați îmbinat
ei ele ar îmbinat

Conjugă a îmbina la viitor anterior

eu voi fi îmbinat
tu vei fi îmbinat
el ea va fi îmbinat
noi vom fi îmbinat
voi veți fi îmbinat
ei ele vor fi îmbinat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îmbina

ÎMBINÁ, îmbín, verb

I. tranzitiv A împreuna, a împleti, a face să se lege strîns două sau mai multe elemente (concrete sau abstracte) pentru a obține un tot; a uni. Viața dovedește că numai cel ce știe să îmbine munca practică cu munca de ridicare a nivelului său ideologic obține succese, oricare ar fi domeniul în care își desfășoară activitatea. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 55. Poporul nostru îmbină, în munca și lupta sa pentru pace, hotărîrea cea mai dîrză cu vigilența cea mai ascuțită împotriva ațîțătorilor la război. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2524. În prima fază... [Eminescu] își îmbină întotdeauna sensibilitatea cu imaginile naturii. IBRĂILEANU, S. 126.
• reflexiv Fruntea i se încreți, încît sprîncenele aproape i se îmbinară. CAMILAR, N. II 177. Un răsunet tînguios se îmbină cît strigătele de veselie. ODOBESCU, S. I 184.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îmbinând

Participiu

îmbinat

Infinitiv scurt

îmbina

Imfinitiv lung

îmbinând