Conjugare a îmblăti

Conjugarea verbului a îmblăti: eu îmblătesc, tu îmblătești, el ea îmblătește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îmblăti”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îmblăti”!

Verbul a îmblăti conjugat la prezent

eu îmblătesc
tu îmblătești
el ea îmblătește
noi îmblătim
voi îmblătiți
ei ele îmblătiți

Verbul a îmblăti conjugat la viitor

eu voi îmblăti
tu vei îmblăti
el ea va îmblăti
noi vom îmblăti
voi veți îmblăti
ei ele vor îmblăti

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îmblăti conjugare la condițional prezent

eu aș îmblăti
tu ai îmblăti
el ea ar îmblăti
noi am îmblăti
voi ați îmblăti
ei ele ar îmblăti

Verbul a îmblăti conjugare la condițional perfect

eu aș fi îmblătit
tu ai fi îmblătit
el ea ar fi îmblătit
noi am fi îmblătit
voi ați fi îmblătit
ei ele ar fi îmblătit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îmblăti la conjunctiv prezent

eu să fiu îmblătesc
tu să fii îmblătești
el ea să fie îmblătească
noi să fim îmblătim
voi să fiți îmblătiți
ei ele să fie îmblătească

Conjug a îmblăti la imperfect

eu îmblăteam
tu îmblăteai
el ea îmblătea
noi îmblăteam
voi îmblăteați
ei ele îmblăteau

A îmblăti conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îmblătisem
tu îmblătiseși
el ea îmblătise
noi îmblătiserăm
voi îmblătiserăți
ei ele îmblătiseră

Verbul a îmblăti conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îmblătit
tu să fi îmblătit
el ea să fi îmblătit
noi să fi îmblătit
voi să fi îmblătit
ei ele să fi îmblătit

Conjugare a îmblăti la perfectul simplu

eu îmblătii
tu îmblătiși
el ea îmblăti
noi îmblătirăm
voi îmblătirăți
ei ele îmblătiră

Conjugarea verbului a îmblăti la perfectul compus

eu am îmblătit
tu ai îmblătit
el ea a îmblătit
noi am îmblătit
voi ați îmblătit
ei ele ar îmblătit

Conjugă a îmblăti la viitor anterior

eu voi fi îmblătit
tu vei fi îmblătit
el ea va fi îmblătit
noi vom fi îmblătit
voi veți fi îmblătit
ei ele vor fi îmblătit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îmblăti

ÎMBLĂTÍ, îmblătesc, verb IV. tranzitiv (Folosit și absolut) A bate cerealele, trifoiul etc. cu îmblăciul, pentru a scoate grăunțele sau semințele. Nici vara nu muncești, nici iarna nu îmblătești. ALECSANDRI, P. P. 314.
♦ figurat A bate rău pe cineva; a ciomăgi. Cu niște frînghii groase... și udate... prinseră a-l îmblăti din răsputeri pe spete. CONTEMPORANUL, VII 101.

– Variantă: (regional) îmblăcí (ALECSANDRI, P. P. 317) verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îmblătind

Participiu

îmblătit

Infinitiv scurt

îmblăti

Imfinitiv lung

îmblătind