Conjugare a înălbăstri

Conjugarea verbului a înălbăstri: eu înălbăstresc, tu înălbăstrești, el ea înălbăstrește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a înălbăstri”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înălbăstri”!

Verbul a înălbăstri conjugat la prezent

eu înălbăstresc
tu înălbăstrești
el ea înălbăstrește
noi înălbăstrim
voi înălbăstriți
ei ele înălbăstriți

Verbul a înălbăstri conjugat la viitor

eu voi înălbăstri
tu vei înălbăstri
el ea va înălbăstri
noi vom înălbăstri
voi veți înălbăstri
ei ele vor înălbăstri

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a înălbăstri conjugare la condițional prezent

eu aș înălbăstri
tu ai înălbăstri
el ea ar înălbăstri
noi am înălbăstri
voi ați înălbăstri
ei ele ar înălbăstri

Verbul a înălbăstri conjugare la condițional perfect

eu aș fi înălbăstrit
tu ai fi înălbăstrit
el ea ar fi înălbăstrit
noi am fi înălbăstrit
voi ați fi înălbăstrit
ei ele ar fi înălbăstrit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a înălbăstri la conjunctiv prezent

eu să fiu înălbăstresc
tu să fii înălbăstrești
el ea să fie înălbăstrească
noi să fim înălbăstrim
voi să fiți înălbăstriți
ei ele să fie înălbăstrească

Conjug a înălbăstri la imperfect

eu înălbăstream
tu înălbăstreai
el ea înălbăstrea
noi înălbăstream
voi înălbăstreați
ei ele înălbăstreau

A înălbăstri conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înălbăstrisem
tu înălbăstriseși
el ea înălbăstrise
noi înălbăstriserăm
voi înălbăstriserăți
ei ele înălbăstriseră

Verbul a înălbăstri conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înălbăstrit
tu să fi înălbăstrit
el ea să fi înălbăstrit
noi să fi înălbăstrit
voi să fi înălbăstrit
ei ele să fi înălbăstrit

Conjugare a înălbăstri la perfectul simplu

eu înălbăstrii
tu înălbăstriși
el ea înălbăstri
noi înălbăstrirăm
voi înălbăstrirăți
ei ele înălbăstriră

Conjugarea verbului a înălbăstri la perfectul compus

eu am înălbăstrit
tu ai înălbăstrit
el ea a înălbăstrit
noi am înălbăstrit
voi ați înălbăstrit
ei ele ar înălbăstrit

Conjugă a înălbăstri la viitor anterior

eu voi fi înălbăstrit
tu vei fi înălbăstrit
el ea va fi înălbăstrit
noi vom fi înălbăstrit
voi veți fi înălbăstrit
ei ele vor fi înălbăstrit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a înălbăstri

ÎNĂLBĂSTRÍ, înălbăstresc, verb IV. intranzitiv

1. A deveni albastru; prin extensie a se învineți (de mînie). Înțelege că fiică-sa iubește Pe pag: de grea mînie el tot înălbăstrește Și bate cu piciorul și tremură plîngînd; Atîta umilire lui nu-i încape-n gînd. COȘBUC, P. II 199.

2. A albăstri (3). (Atestat în forma înalbăstri) De cînd m-am haiducit Drag îmi e drumul cotit Cînd văd tabere viind Și ciocoii înalbăstrind. ALECSANDRI, P. P. 259.

– Variantă: înalbăstrí verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înălbăstrind

Participiu

înălbăstrit

Infinitiv scurt

înălbăstri

Imfinitiv lung

înălbăstrind