Conjugare a încăiera

Conjugarea verbului a încăiera: eu încaier, tu încaieri, el ea încaieră la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a încăiera”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a încăiera”!

Verbul a încăiera conjugat la prezent

eu încaier
tu încaieri
el ea încaieră
noi încăierăm
voi încăierați
ei ele încăierați

Verbul a încăiera conjugat la viitor

eu voi încăiera
tu vei încăiera
el ea va încăiera
noi vom încăiera
voi veți încăiera
ei ele vor încăiera

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a încăiera conjugare la condițional prezent

eu aș încăiera
tu ai încăiera
el ea ar încăiera
noi am încăiera
voi ați încăiera
ei ele ar încăiera

Verbul a încăiera conjugare la condițional perfect

eu aș fi încăierat
tu ai fi încăierat
el ea ar fi încăierat
noi am fi încăierat
voi ați fi încăierat
ei ele ar fi încăierat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a încăiera la conjunctiv prezent

eu să fiu încaier
tu să fii încaieri
el ea să fie încaiere
noi să fim încăierăm
voi să fiți încăierați
ei ele să fie încaiere

Conjug a încăiera la imperfect

eu încăieram
tu încăierai
el ea încăiera
noi încăieram
voi încăierați
ei ele încăierau

A încăiera conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu încăierasem
tu încăieraseși
el ea încăierase
noi încăieraserăm
voi încăieraserăți
ei ele încăieraseră

Verbul a încăiera conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi încăierat
tu să fi încăierat
el ea să fi încăierat
noi să fi încăierat
voi să fi încăierat
ei ele să fi încăierat

Conjugare a încăiera la perfectul simplu

eu încăierai
tu încăierași
el ea încăieră
noi încăierarăm
voi încăierarăți
ei ele încăierară

Conjugarea verbului a încăiera la perfectul compus

eu am încăierat
tu ai încăierat
el ea a încăierat
noi am încăierat
voi ați încăierat
ei ele ar încăierat

Conjugă a încăiera la viitor anterior

eu voi fi încăierat
tu vei fi încăierat
el ea va fi încăierat
noi vom fi încăierat
voi veți fi încăierat
ei ele vor fi încăierat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a încăiera

ÎNCĂIERÁ, încáier, verb

I.

1. reflexiv reciproc. A se lua la bătaie, a începe o luptă. M-am certat cu frate-meu și ne-am încăierat. STANCU, despre 259. S-au încăierat acolo sus, în vârful catargului, deasupra abisului, în suflarea vîntului. BART, E. 273.
• (Urmat de determinări pleonastice) Era cît pe ce să se încaiere la bătaie. CREANGĂ, A. 107. Se-ncaieră la pumni Cu cine se-ntîlnește. NEGRUZZI, S. II 230.
• figurat Dar culmile din dreapta și din stînga se-ncăierară deodată, schimbînd înfățișarea locului și frîngînd linia aproape dreaptă a drumului. GALACTION, O. I 37.

2. tranzitiv (Rar) A ataca, a hărțui. Nenorocitul îndrăzneț, perpelindu-se ca un cîine încăierat de viespi... venea de-a rostogolul către iaz. GALACTION, O. I 44.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

încăierând

Participiu

încăierat

Infinitiv scurt

încăiera

Imfinitiv lung

încăierând