Conjugare a îndumnezei

Conjugarea verbului a îndumnezei: eu îndumnezeiesc, tu îndumnezeiești, el ea îndumnezeiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îndumnezei”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îndumnezei”!

Verbul a îndumnezei conjugat la prezent

eu îndumnezeiesc
tu îndumnezeiești
el ea îndumnezeiește
noi îndumnezeim
voi îndumnezeiți
ei ele îndumnezeiți

Verbul a îndumnezei conjugat la viitor

eu voi îndumnezei
tu vei îndumnezei
el ea va îndumnezei
noi vom îndumnezei
voi veți îndumnezei
ei ele vor îndumnezei

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îndumnezei conjugare la condițional prezent

eu aș îndumnezei
tu ai îndumnezei
el ea ar îndumnezei
noi am îndumnezei
voi ați îndumnezei
ei ele ar îndumnezei

Verbul a îndumnezei conjugare la condițional perfect

eu aș fi îndumnezeit
tu ai fi îndumnezeit
el ea ar fi îndumnezeit
noi am fi îndumnezeit
voi ați fi îndumnezeit
ei ele ar fi îndumnezeit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îndumnezei la conjunctiv prezent

eu să fiu îndumnezeiesc
tu să fii îndumnezeiești
el ea să fie îndumnezeiască
noi să fim îndumnezeim
voi să fiți îndumnezeiți
ei ele să fie îndumnezeiască

Conjug a îndumnezei la imperfect

eu îndumnezeiam
tu îndumnezeiai
el ea îndumnezeia
noi îndumnezeiam
voi îndumnezeiați
ei ele îndumnezeiau

A îndumnezei conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îndumnezeisem
tu îndumnezeiseși
el ea îndumnezeise
noi îndumnezeiserăm
voi îndumnezeiserăți
ei ele îndumnezeiseră

Verbul a îndumnezei conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îndumnezeit
tu să fi îndumnezeit
el ea să fi îndumnezeit
noi să fi îndumnezeit
voi să fi îndumnezeit
ei ele să fi îndumnezeit

Conjugare a îndumnezei la perfectul simplu

eu îndumnezeii
tu îndumnezeiși
el ea îndumnezei
noi îndumnezeirăm
voi îndumnezeirăți
ei ele îndumnezeiră

Conjugarea verbului a îndumnezei la perfectul compus

eu am îndumnezeit
tu ai îndumnezeit
el ea a îndumnezeit
noi am îndumnezeit
voi ați îndumnezeit
ei ele ar îndumnezeit

Conjugă a îndumnezei la viitor anterior

eu voi fi îndumnezeit
tu vei fi îndumnezeit
el ea va fi îndumnezeit
noi vom fi îndumnezeit
voi veți fi îndumnezeit
ei ele vor fi îndumnezeit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îndumnezei

ÎNDUMNEZEÍ, îndumnezeiesc, verb IV. tranzitiv (Livresc) A zeifica. Geniul grec... a îndumnezeit pe acești inventatori primitivi [ai focului]. GHEREA, ST. Hristos III 189.
♦ A glorifica, a preamări, a diviniza. Eu am îndumnezeit în accente nepieritoare o franțușcă (= franțuzoaică) cu ochelari și cu ciuboțele. HOGAȘ, DR. II 61.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îndumnezeind

Participiu

îndumnezeit

Infinitiv scurt

îndumnezei

Imfinitiv lung

îndumnezeind