Conjugare a înfrăți

Conjugarea verbului a înfrăți: eu înfrățesc, tu înfrățești, el ea înfrățește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a înfrăți”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înfrăți”!

Verbul a înfrăți conjugat la prezent

eu înfrățesc
tu înfrățești
el ea înfrățește
noi înfrățim
voi înfrățiți
ei ele înfrățiți

Verbul a înfrăți conjugat la viitor

eu voi înfrăți
tu vei înfrăți
el ea va înfrăți
noi vom înfrăți
voi veți înfrăți
ei ele vor înfrăți

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a înfrăți conjugare la condițional prezent

eu aș înfrăți
tu ai înfrăți
el ea ar înfrăți
noi am înfrăți
voi ați înfrăți
ei ele ar înfrăți

Verbul a înfrăți conjugare la condițional perfect

eu aș fi înfrățit
tu ai fi înfrățit
el ea ar fi înfrățit
noi am fi înfrățit
voi ați fi înfrățit
ei ele ar fi înfrățit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a înfrăți la conjunctiv prezent

eu să fiu înfrățesc
tu să fii înfrățești
el ea să fie înfrățească
noi să fim înfrățim
voi să fiți înfrățiți
ei ele să fie înfrățească

Conjug a înfrăți la imperfect

eu înfrățeam
tu înfrățeai
el ea înfrățea
noi înfrățeam
voi înfrățeați
ei ele înfrățeau

A înfrăți conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înfrățisem
tu înfrățiseși
el ea înfrățise
noi înfrățiserăm
voi înfrățiserăți
ei ele înfrățiseră

Verbul a înfrăți conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înfrățit
tu să fi înfrățit
el ea să fi înfrățit
noi să fi înfrățit
voi să fi înfrățit
ei ele să fi înfrățit

Conjugare a înfrăți la perfectul simplu

eu înfrății
tu înfrățiși
el ea înfrăți
noi înfrățirăm
voi înfrățirăți
ei ele înfrățiră

Conjugarea verbului a înfrăți la perfectul compus

eu am înfrățit
tu ai înfrățit
el ea a înfrățit
noi am înfrățit
voi ați înfrățit
ei ele ar înfrățit

Conjugă a înfrăți la viitor anterior

eu voi fi înfrățit
tu vei fi înfrățit
el ea va fi înfrățit
noi vom fi înfrățit
voi veți fi înfrățit
ei ele vor fi înfrățit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a înfrăți

ÎNFRĂȚÍ, înfrățesc, verb IV.

1. reflexiv reciproc. A se uni printr-o dragoste frățească, a se împrieteni ca frații, a se întovărăși frățește. Cîteva sute de muncitori și muncitoare forfotesc, se amestecă cu motoarele, cu roțile uriașe înfrățindu-se. SAHIA, N. 29. Să ne-nfrățim, noroade! La ce al urii vierme în suflet ne-ar mai roade? Să ne-nfrățim! NECULUȚĂ, Ț. despre 55.
• tranzitiv Un cuget, o gîndire Pe toți să ne-nfrățească. ALEXANDRESCU, M. 204. (figurat) Voi, toate tovarășele, Toți tovarășii mei, Acum, La răscruce de drum, La râspîntii de cale, Să ne-nfrățim voinicește puterile. DEȘLIU, G. 34.

2. intranzitiv (Despre plante) A da naștere la tulpini secundare, a-și ramifica tulpina. Grîul înfrățise nalt d-o șchioapă. DELAVRANCEA, vezi vezi 175. Grîul semănat rar înfrățește.

I. IONESCU, P. 538.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înfrățind

Participiu

înfrățit

Infinitiv scurt

înfrăți

Imfinitiv lung

înfrățind