eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a înnoda

Conjugarea verbului a înnoda: eu înnod, tu înnozi, el ea înnoadă la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a înnoda”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înnoda”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a înnoda conjugat la prezent
  • eu înnod
  • tu înnozi
  • el ea înnoadă
  • noi înnodăm
  • voi înnodați
  • ei ele înnodați
Verbul a înnoda conjugat la viitor
  • eu voi înnoda
  • tu vei înnoda
  • el ea va înnoda
  • noi vom înnoda
  • voi veți înnoda
  • ei ele vor înnoda
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a înnoda conjugare la condițional prezent
  • eu aș înnoda
  • tu ai înnoda
  • el ea ar înnoda
  • noi am înnoda
  • voi ați înnoda
  • ei ele ar înnoda
Verbul a înnoda conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi înnodat
  • tu ai fi înnodat
  • el ea ar fi înnodat
  • noi am fi înnodat
  • voi ați fi înnodat
  • ei ele ar fi înnodat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a înnoda la conjunctiv prezent
  • eu să fiu înnod
  • tu să fii înnozi
  • el ea să fie înnoade
  • noi să fim înnodăm
  • voi să fiți înnodați
  • ei ele să fie înnoade
Conjug a înnoda la imperfect
  • eu înnodam
  • tu înnodai
  • el ea înnoda
  • noi înnodam
  • voi înnodați
  • ei ele înnodau


A înnoda conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu înnodasem
  • tu înnodaseși
  • el ea înnodase
  • noi înnodaserăm
  • voi înnodaserăți
  • ei ele înnodaseră
Verbul a înnoda conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi înnodat
  • tu să fi înnodat
  • el ea să fi înnodat
  • noi să fi înnodat
  • voi să fi înnodat
  • ei ele să fi înnodat
Conjugare a înnoda la perfectul simplu
  • eu înnodai
  • tu înnodași
  • el ea înnodă
  • noi înnodarăm
  • voi înnodarăți
  • ei ele înnodară
Conjugarea verbului a înnoda la perfectul compus
  • eu am înnodat
  • tu ai înnodat
  • el ea a înnodat
  • noi am înnodat
  • voi ați înnodat
  • ei ele ar înnodat
Conjugă a înnoda la viitor anterior
  • eu voi fi înnodat
  • tu vei fi înnodat
  • el ea va fi înnodat
  • noi vom fi înnodat
  • voi veți fi înnodat
  • ei ele vor fi înnodat


Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÎNNODÁ, înnód, verb

I. tranzitiv

1. A face un nod (sau mai multe) la o sfoară sau la alt material flexibil; a uni două bucăți de material flexibil printr-un nod; a înnădi. Se plecă în jos, se prefăcu că-și înnoadă mai bine sfoara de la o opincă. CAMILAR, TEM. 29. Prefăcîndu-se că îi caută în cap, îi înnodă două vițe de păr, fără să știe el. ISPIRESCU, L. 381. Mergînd lîngă vergele înnoadă un fir rupt Și repede țăranca s-apucă de țesut. BELDICEANU, P. 68. Sfoara-n nouă că-ndoia, Ca arcanul o-nnoda Și ca lanțul O făcea. TEODORESCU, P. P. 540.
       • reflexiv pasiv Părul castaniu era pieptănat lins peste tîmple și o coadă groasă se înnoda la ceafă. SADOVEANU, O. I 407.
♦ reflexiv (Despre fire, sfori) A căpăta un nod, prin formarea unui ochi și strîngerea lui.
       • figurat [Oamenii] se risipiseră pe drumurile lungi ale cîmpiei ce se înnodau în dosul gării. DUMITRIU, B. forme

10.
       • Expresia: A se înnoda la vorbă (sau la ceartă) sau (tranzitiv) a-și înnoda vorbele = a se prinde la ceartă, a începe cearta; a se certa. De nebun și de muierea rea fiece înțelept fuge Și nu se înnoadă la ceartă. PANN, P. vezi I 169. Sus pe rămurele Două păsărele Ceartă-mi-se ceartă, Vorbele-și înnoadă. TEODORESCU, P. P. 457.

2. figurat A încropi, a agonisi. Patruzeci și opt de ani a muncit pe brînci, cu rîvnă, însă n-a putut să înnoade nimic. SAHIA, N. 94.
♦ A înjgheba, a închipui, a alcătui. Prietenii îl găsiră, pe cînd înnoda altă carte în bojdeucă, îmbrăcat numai într-o cămașă de pînză albăstrie. CĂLINESCU,

I. C. 139.

– Variantă: (regional) nodá (TEODORESCU, P. P. 382) verb

I.


Alte verbe













Alte forme ale verbului

Gerunziu

înnodând

Participiu

înnodat

Infinitiv scurt

înnoda

Imfinitiv lung

înnodând



dex-app