Conjugare a înverșuna

Conjugarea verbului a înverșuna: eu înverșunez, tu înverșunezi, el ea înverșunează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a înverșuna”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a înverșuna”!

Verbul a înverșuna conjugat la prezent

eu înverșunez
tu înverșunezi
el ea înverșunează
noi înverșunăm
voi înverșunați
ei ele înverșunați

Verbul a înverșuna conjugat la viitor

eu voi înverșuna
tu vei înverșuna
el ea va înverșuna
noi vom înverșuna
voi veți înverșuna
ei ele vor înverșuna

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a înverșuna conjugare la condițional prezent

eu aș înverșuna
tu ai înverșuna
el ea ar înverșuna
noi am înverșuna
voi ați înverșuna
ei ele ar înverșuna

Verbul a înverșuna conjugare la condițional perfect

eu aș fi înverșunat
tu ai fi înverșunat
el ea ar fi înverșunat
noi am fi înverșunat
voi ați fi înverșunat
ei ele ar fi înverșunat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a înverșuna la conjunctiv prezent

eu să fiu înverșunez
tu să fii înverșunezi
el ea să fie înverșuneze
noi să fim înverșunăm
voi să fiți înverșunați
ei ele să fie înverșuneze

Conjug a înverșuna la imperfect

eu înverșunam
tu înverșunai
el ea înverșuna
noi înverșunam
voi înverșunați
ei ele înverșunau

A înverșuna conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înverșunasem
tu înverșunaseși
el ea înverșunase
noi înverșunaserăm
voi înverșunaserăți
ei ele înverșunaseră

Verbul a înverșuna conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înverșunat
tu să fi înverșunat
el ea să fi înverșunat
noi să fi înverșunat
voi să fi înverșunat
ei ele să fi înverșunat

Conjugare a înverșuna la perfectul simplu

eu înverșunai
tu înverșunași
el ea înverșună
noi înverșunarăm
voi înverșunarăți
ei ele înverșunară

Conjugarea verbului a înverșuna la perfectul compus

eu am înverșunat
tu ai înverșunat
el ea a înverșunat
noi am înverșunat
voi ați înverșunat
ei ele ar înverșunat

Conjugă a înverșuna la viitor anterior

eu voi fi înverșunat
tu vei fi înverșunat
el ea va fi înverșunat
noi vom fi înverșunat
voi veți fi înverșunat
ei ele vor fi înverșunat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a înverșuna

ÎNVERȘUNÁ, înverșunez, verb

I. reflexiv A se îndîrji, a se porni neînduplecat, a acționa cu o furie sporită; prin extensie a deveni mai hotărît. Vîntul se înverșuna, năvălind peste oameni ca zălud. vezi limba română noiembrie 1953, 157. Cu cît se lovește de piedici mai multe, cu atît se înverșunează și se călește. C. PETRESCU, C. vezi 149. Se înverșuna s-o achiziționeze cu orice sacrificii. REBREANU, R. I 255.
• tranzitiv În tot aceleași chipuri trăiește-n toți natura: Ne-nduioșează mila, ne-nverșunează ura. NECULUȚĂ, Ț. despre 55.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înverșunând

Participiu

înverșunat

Infinitiv scurt

înverșuna

Imfinitiv lung

înverșunând