Conjugare a invoca

Conjugarea verbului a invoca: eu invoc, tu invoci, el ea invocă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a invoca”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a invoca”!

Verbul a invoca conjugat la prezent

eu invoc
tu invoci
el ea invocă
noi invocăm
voi invocați
ei ele invocați

Verbul a invoca conjugat la viitor

eu voi invoca
tu vei invoca
el ea va invoca
noi vom invoca
voi veți invoca
ei ele vor invoca

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a invoca conjugare la condițional prezent

eu aș invoca
tu ai invoca
el ea ar invoca
noi am invoca
voi ați invoca
ei ele ar invoca

Verbul a invoca conjugare la condițional perfect

eu aș fi invocat
tu ai fi invocat
el ea ar fi invocat
noi am fi invocat
voi ați fi invocat
ei ele ar fi invocat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a invoca la conjunctiv prezent

eu să fiu invoc
tu să fii invoci
el ea să fie invoce
noi să fim invocăm
voi să fiți invocați
ei ele să fie invoce

Conjug a invoca la imperfect

eu invocam
tu invocai
el ea invoca
noi invocam
voi invocați
ei ele invocau

A invoca conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu invocasem
tu invocaseși
el ea invocase
noi invocaserăm
voi invocaserăți
ei ele invocaseră

Verbul a invoca conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi invocat
tu să fi invocat
el ea să fi invocat
noi să fi invocat
voi să fi invocat
ei ele să fi invocat

Conjugare a invoca la perfectul simplu

eu invocai
tu invocași
el ea invocă
noi invocarăm
voi invocarăți
ei ele invocară

Conjugarea verbului a invoca la perfectul compus

eu am invocat
tu ai invocat
el ea a invocat
noi am invocat
voi ați invocat
ei ele ar invocat

Conjugă a invoca la viitor anterior

eu voi fi invocat
tu vei fi invocat
el ea va fi invocat
noi vom fi invocat
voi veți fi invocat
ei ele vor fi invocat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a invoca

INVOCÁ, invóc, verb

I. tranzitiv

1. A chema (pe cineva) în ajutor. vezi apela. Și tu, muză, nu fi supărată Că n-am invocat numele tău Cum făcu Homer cînd altădată L-a cîntat pe marele-Odiseu. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 6/6. O! nu invoca cerul... Nu, Ană... Te iubesc. ALECSANDRI, T. II 180.

2. A cita, a aduce ceva în favoarea sa, a se referi la ceva ce poate servi ca sprijin. (Atestat în forma invoacă) Acel regulament al dicționarului, pe care dl. Papiu îl tot invoacă, este un ce foarte elastic și lesne de interpretat. La ODOBESCU, S. II 332.

– prezent industrie persoană 3 și: (rar) invoácă.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

invocând

Participiu

invocat

Infinitiv scurt

invoca

Imfinitiv lung

invocând