Conjugare a irita

Conjugarea verbului a irita: eu irit, tu iriți, el ea irită la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a irita”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a irita”!

Verbul a irita conjugat la prezent

eu irit
tu iriți
el ea irită
noi irităm
voi iritați
ei ele iritați

Verbul a irita conjugat la viitor

eu voi irita
tu vei irita
el ea va irita
noi vom irita
voi veți irita
ei ele vor irita

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a irita conjugare la condițional prezent

eu aș irita
tu ai irita
el ea ar irita
noi am irita
voi ați irita
ei ele ar irita

Verbul a irita conjugare la condițional perfect

eu aș fi iritat
tu ai fi iritat
el ea ar fi iritat
noi am fi iritat
voi ați fi iritat
ei ele ar fi iritat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a irita la conjunctiv prezent

eu să fiu irit
tu să fii iriți
el ea să fie irite
noi să fim irităm
voi să fiți iritați
ei ele să fie irite

Conjug a irita la imperfect

eu iritam
tu iritai
el ea irita
noi iritam
voi iritați
ei ele iritau

A irita conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu iritasem
tu iritaseși
el ea iritase
noi iritaserăm
voi iritaserăți
ei ele iritaseră

Verbul a irita conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi iritat
tu să fi iritat
el ea să fi iritat
noi să fi iritat
voi să fi iritat
ei ele să fi iritat

Conjugare a irita la perfectul simplu

eu iritai
tu iritași
el ea irită
noi iritarăm
voi iritarăți
ei ele iritară

Conjugarea verbului a irita la perfectul compus

eu am iritat
tu ai iritat
el ea a iritat
noi am iritat
voi ați iritat
ei ele ar iritat

Conjugă a irita la viitor anterior

eu voi fi iritat
tu vei fi iritat
el ea va fi iritat
noi vom fi iritat
voi veți fi iritat
ei ele vor fi iritat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a irita

IRITÁ, irít, verb

I.

1. reflexiv A se supăra, a se mînia. Lasă-l... nu te mai irita. SLAVICI, O. I 389. S-a iritat așa de grozav din ceartă, încît i-a venit un fel de-necăciune. CARAGIALE, P. 22.
• tranzitiv Zgomotul îl irită peste măsură.

2. tranzitiv A stingheri funcțiunea unui organ, a produce o ușoară congestie sau inflamație. Din cînd în cînd ridică ochii roșii Umflați și iritați de fum. CAMIL PETRESCU, vezi 100.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

iritând

Participiu

iritat

Infinitiv scurt

irita

Imfinitiv lung

iritând