eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a iscăli

Conjugarea verbului a iscăli: eu iscălesc, tu iscălești, el ea iscălește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a iscăli”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a iscăli”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a iscăli conjugat la prezent
  • eu iscălesc
  • tu iscălești
  • el ea iscălește
  • noi iscălim
  • voi iscăliți
  • ei ele iscăliți
Verbul a iscăli conjugat la viitor
  • eu voi iscăli
  • tu vei iscăli
  • el ea va iscăli
  • noi vom iscăli
  • voi veți iscăli
  • ei ele vor iscăli
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a iscăli conjugare la condițional prezent
  • eu aș iscăli
  • tu ai iscăli
  • el ea ar iscăli
  • noi am iscăli
  • voi ați iscăli
  • ei ele ar iscăli
Verbul a iscăli conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi iscălit
  • tu ai fi iscălit
  • el ea ar fi iscălit
  • noi am fi iscălit
  • voi ați fi iscălit
  • ei ele ar fi iscălit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a iscăli la conjunctiv prezent
  • eu să fiu iscălesc
  • tu să fii iscălești
  • el ea să fie iscălească
  • noi să fim iscălim
  • voi să fiți iscăliți
  • ei ele să fie iscălească
Conjug a iscăli la imperfect
  • eu iscăleam
  • tu iscăleai
  • el ea iscălea
  • noi iscăleam
  • voi iscăleați
  • ei ele iscăleau
A iscăli conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu iscălisem
  • tu iscăliseși
  • el ea iscălise
  • noi iscăliserăm
  • voi iscăliserăți
  • ei ele iscăliseră
Verbul a iscăli conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi iscălit
  • tu să fi iscălit
  • el ea să fi iscălit
  • noi să fi iscălit
  • voi să fi iscălit
  • ei ele să fi iscălit
Conjugare a iscăli la perfectul simplu
  • eu iscălii
  • tu iscăliși
  • el ea iscăli
  • noi iscălirăm
  • voi iscălirăți
  • ei ele iscăliră
Conjugarea verbului a iscăli la perfectul compus
  • eu am iscălit
  • tu ai iscălit
  • el ea a iscălit
  • noi am iscălit
  • voi ați iscălit
  • ei ele ar iscălit
Conjugă a iscăli la viitor anterior
  • eu voi fi iscălit
  • tu vei fi iscălit
  • el ea va fi iscălit
  • noi vom fi iscălit
  • voi veți fi iscălit
  • ei ele vor fi iscălit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ISCĂLÍ, iscălesc, verb IV. intranzitiv și reflexiv A-și scrie numele sub textul unui act oficial, al unei scrisori, al unei chitanțe etc. (în semn de încuviințare, de recunoaștere, de admitere); a semna, a-și pune semnătura. Iscălim în cartea groasă a muzeului care poartă pe fiecare pagină impresii, însemnări, zeci și zeci de iscălituri. STANCU, U.R.S.S. 201. Iară el, Isaiia Teodorescu se iscălea. CREANGĂ, A. 135. Ei, fie! dacă-i așa... Iaca iscălesc. ALECSANDRI, T. I 320.
       • tranzitiv (Complementul indică textul sau documentul în discuție) Îl făcuseră... să iscălească... polițe. C. PETRESCU, Î. II 238. Mi-au spus curat că nu vor să iscălească raportul, pînă ce nu li s-o da cîte o mie de franci. VLAHUȚĂ, O. A. III

8. Vodă a iscălit constituția, văzîndu-se silit de popor. GHICA, A. 39.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

iscălind

Participiu

iscălit

Infinitiv scurt

iscăli

Imfinitiv lung

iscălind



dex-app