Conjugare a mișuna

Conjugarea verbului a mișuna: eu mișun, tu mișuni, el ea mișună la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a mișuna”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a mișuna”!

Verbul a mișuna conjugat la prezent

eu mișun
tu mișuni
el ea mișună
noi mișunăm
voi mișunați
ei ele mișunați

Verbul a mișuna conjugat la viitor

eu voi mișuna
tu vei mișuna
el ea va mișuna
noi vom mișuna
voi veți mișuna
ei ele vor mișuna

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a mișuna conjugare la condițional prezent

eu aș mișuna
tu ai mișuna
el ea ar mișuna
noi am mișuna
voi ați mișuna
ei ele ar mișuna

Verbul a mișuna conjugare la condițional perfect

eu aș fi mișunat
tu ai fi mișunat
el ea ar fi mișunat
noi am fi mișunat
voi ați fi mișunat
ei ele ar fi mișunat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a mișuna la conjunctiv prezent

eu să fiu mișun
tu să fii mișuni
el ea să fie mișune
noi să fim mișunăm
voi să fiți mișunați
ei ele să fie mișune

Conjug a mișuna la imperfect

eu mișunam
tu mișunai
el ea mișuna
noi mișunam
voi mișunați
ei ele mișunau

A mișuna conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu mișunasem
tu mișunaseși
el ea mișunase
noi mișunaserăm
voi mișunaserăți
ei ele mișunaseră

Verbul a mișuna conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi mișunat
tu să fi mișunat
el ea să fi mișunat
noi să fi mișunat
voi să fi mișunat
ei ele să fi mișunat

Conjugare a mișuna la perfectul simplu

eu mișunai
tu mișunași
el ea mișună
noi mișunarăm
voi mișunarăți
ei ele mișunară

Conjugarea verbului a mișuna la perfectul compus

eu am mișunat
tu ai mișunat
el ea a mișunat
noi am mișunat
voi ați mișunat
ei ele ar mișunat

Conjugă a mișuna la viitor anterior

eu voi fi mișunat
tu vei fi mișunat
el ea va fi mișunat
noi vom fi mișunat
voi veți fi mișunat
ei ele vor fi mișunat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a mișuna

MIȘUNÁ, míșun, verb

I. intranzitiv A se mișca, a circula în număr mare, de colo pînă colo; a forfoti, a foi, a viermui. Cîte minuni văd ele noaptea în fundul apei, unde mișună raci. STANCU, despre 205. Dar pe scoarța acestei tulpine mișună toate gîzele. C. PETRESCU, C. vezi 351. Lumea mișuna prin toate părțile cetății. CARAGEIALE, O. III 92.
• (Cu inversarea construcției, urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Micul peron... mișuna ca niciodată de lume. C. PETRESCU, A. 420. Codrii mișunau în acea verb reflexiv:eme de fiare care nu mai sînt. ID. IB. 45.
♦ (Neobișnuit, despre o singură persoană) A umbla adesea prin aceleași locuri. Nu l-ați văzut cum mișună prin cîrciumi și băcănii? DELAVRANCEA, H. TUD.

14.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

mișunând

Participiu

mișunat

Infinitiv scurt

mișuna

Imfinitiv lung

mișunând