Conjugare a moșteni

Conjugarea verbului a moșteni: eu moștenesc, tu moștenești, el ea moștenește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a moșteni”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a moșteni”!

Verbul a moșteni conjugat la prezent

eu moștenesc
tu moștenești
el ea moștenește
noi moștenim
voi moșteniți
ei ele moșteniți

Verbul a moșteni conjugat la viitor

eu voi moșteni
tu vei moșteni
el ea va moșteni
noi vom moșteni
voi veți moșteni
ei ele vor moșteni

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a moșteni conjugare la condițional prezent

eu aș moșteni
tu ai moșteni
el ea ar moșteni
noi am moșteni
voi ați moșteni
ei ele ar moșteni

Verbul a moșteni conjugare la condițional perfect

eu aș fi moștenit
tu ai fi moștenit
el ea ar fi moștenit
noi am fi moștenit
voi ați fi moștenit
ei ele ar fi moștenit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a moșteni la conjunctiv prezent

eu să fiu moștenesc
tu să fii moștenești
el ea să fie moștenească
noi să fim moștenim
voi să fiți moșteniți
ei ele să fie moștenească

Conjug a moșteni la imperfect

eu moșteneam
tu moșteneai
el ea moștenea
noi moșteneam
voi moșteneați
ei ele moșteneau

A moșteni conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu moștenisem
tu moșteniseși
el ea moștenise
noi moșteniserăm
voi moșteniserăți
ei ele moșteniseră

Verbul a moșteni conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi moștenit
tu să fi moștenit
el ea să fi moștenit
noi să fi moștenit
voi să fi moștenit
ei ele să fi moștenit

Conjugare a moșteni la perfectul simplu

eu moștenii
tu moșteniși
el ea moșteni
noi moștenirăm
voi moștenirăți
ei ele moșteniră

Conjugarea verbului a moșteni la perfectul compus

eu am moștenit
tu ai moștenit
el ea a moștenit
noi am moștenit
voi ați moștenit
ei ele ar moștenit

Conjugă a moșteni la viitor anterior

eu voi fi moștenit
tu vei fi moștenit
el ea va fi moștenit
noi vom fi moștenit
voi veți fi moștenit
ei ele vor fi moștenit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a moșteni

MOȘTENÍ, moștenesc, verb IV. tranzitiv

1. A primi ceva ca moștenire, a dobîndi prin testament. A moștenit o casă. ▭ [Boierii] nu erau o clasă nobiliară ca în Europa, ei n-aveau... dreptul d-a fi singuri proprietari de pămînt, d-a moșteni titluri și slujbe. BĂLCESCU, O. II

14.
• figurat (Cu privire la tradiții, limbă, obiceiuri, însușiri) Curaj dar, scumpii mei amici; aveți o frumoasă campanie de făcut, aveți de apărat tezaurul cel mai scump ce ați moștenit de la strămoși, limba, ALECSANDRI, S. 50.
♦ A înlocui pe cineva în calitate de stăpîn, a deveni moștenitorul cuiva. A moștenit pe fratele său.

2. figurat (Cu privire la o noțiune temporală) A urma. Un an vine, trece, ș-alt an îl moștenește. ALEXANDRESCU, M.

4.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

moștenind

Participiu

moștenit

Infinitiv scurt

moșteni

Imfinitiv lung

moștenind