Conjugare a năpăstui

Conjugarea verbului a năpăstui: eu năpăstuiesc, tu năpăstuiești, el ea năpăstuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a năpăstui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a năpăstui”!

Verbul a năpăstui conjugat la prezent

eu năpăstuiesc
tu năpăstuiești
el ea năpăstuiește
noi năpăstuim
voi năpăstuiți
ei ele năpăstuiți

Verbul a năpăstui conjugat la viitor

eu voi năpăstui
tu vei năpăstui
el ea va năpăstui
noi vom năpăstui
voi veți năpăstui
ei ele vor năpăstui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a năpăstui conjugare la condițional prezent

eu aș năpăstui
tu ai năpăstui
el ea ar năpăstui
noi am năpăstui
voi ați năpăstui
ei ele ar năpăstui

Verbul a năpăstui conjugare la condițional perfect

eu aș fi năpăstuit
tu ai fi năpăstuit
el ea ar fi năpăstuit
noi am fi năpăstuit
voi ați fi năpăstuit
ei ele ar fi năpăstuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a năpăstui la conjunctiv prezent

eu să fiu năpăstuiesc
tu să fii năpăstuiești
el ea să fie năpăstuiască
noi să fim năpăstuim
voi să fiți năpăstuiți
ei ele să fie năpăstuiască

Conjug a năpăstui la imperfect

eu năpăstuiam
tu năpăstuiai
el ea năpăstuia
noi năpăstuiam
voi năpăstuiați
ei ele năpăstuiau

A năpăstui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu năpăstuisem
tu năpăstuiseși
el ea năpăstuise
noi năpăstuiserăm
voi năpăstuiserăți
ei ele năpăstuiseră

Verbul a năpăstui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi năpăstuit
tu să fi năpăstuit
el ea să fi năpăstuit
noi să fi năpăstuit
voi să fi năpăstuit
ei ele să fi năpăstuit

Conjugare a năpăstui la perfectul simplu

eu năpăstuii
tu năpăstuiși
el ea năpăstui
noi năpăstuirăm
voi năpăstuirăți
ei ele năpăstuiră

Conjugarea verbului a năpăstui la perfectul compus

eu am năpăstuit
tu ai năpăstuit
el ea a năpăstuit
noi am năpăstuit
voi ați năpăstuit
ei ele ar năpăstuit

Conjugă a năpăstui la viitor anterior

eu voi fi năpăstuit
tu vei fi năpăstuit
el ea va fi năpăstuit
noi vom fi năpăstuit
voi veți fi năpăstuit
ei ele vor fi năpăstuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a năpăstui

NĂPĂSTUÍ, năpăstuiesc, verb IV. tranzitiv

1. A urmări cu dușmănie, a asupri, a oropsi; a persecuta. Pe dușmani i-a năpăstuit și i-a strîns aspru în chingi. SADOVEANU, O. VIII 90. El n-a năpăstuit pe nimeni și a ajutat pe unde a putut, încît n-are de ce să-i fie frică. REBREANU, R. II 66. De el ascultam totdeauna și la dînsul căutam scăpare cînd eram năpăstuit. SLAVICI, O. I 72.

2. A ponegri, a defăima, a învinui pe nedrept; a calomnia. Pentru c-am năpăstuit-o chiar pe sfînta dreptate, am să-i duc un fes roș și un tulpan untdelemniu, ca să-și mai aducă aminte din tinerețe. CREANGĂ, P. 134. Uite cum îmi năpăstuiam bunătate de nevastă. ȘEZ. V

10.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

năpăstuind

Participiu

năpăstuit

Infinitiv scurt

năpăstui

Imfinitiv lung

năpăstuind