Conjugare a nărăvi

Conjugarea verbului a nărăvi: eu nărăvesc, tu nărăvești, el ea nărăvește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a nărăvi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a nărăvi”!

Verbul a nărăvi conjugat la prezent

eu nărăvesc
tu nărăvești
el ea nărăvește
noi nărăvim
voi nărăviți
ei ele nărăviți

Verbul a nărăvi conjugat la viitor

eu voi nărăvi
tu vei nărăvi
el ea va nărăvi
noi vom nărăvi
voi veți nărăvi
ei ele vor nărăvi

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a nărăvi conjugare la condițional prezent

eu aș nărăvi
tu ai nărăvi
el ea ar nărăvi
noi am nărăvi
voi ați nărăvi
ei ele ar nărăvi

Verbul a nărăvi conjugare la condițional perfect

eu aș fi nărăvit
tu ai fi nărăvit
el ea ar fi nărăvit
noi am fi nărăvit
voi ați fi nărăvit
ei ele ar fi nărăvit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a nărăvi la conjunctiv prezent

eu să fiu nărăvesc
tu să fii nărăvești
el ea să fie nărăvească
noi să fim nărăvim
voi să fiți nărăviți
ei ele să fie nărăvească

Conjug a nărăvi la imperfect

eu nărăveam
tu nărăveai
el ea nărăvea
noi nărăveam
voi nărăveați
ei ele nărăveau

A nărăvi conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu nărăvisem
tu nărăviseși
el ea nărăvise
noi nărăviserăm
voi nărăviserăți
ei ele nărăviseră

Verbul a nărăvi conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi nărăvit
tu să fi nărăvit
el ea să fi nărăvit
noi să fi nărăvit
voi să fi nărăvit
ei ele să fi nărăvit

Conjugare a nărăvi la perfectul simplu

eu nărăvii
tu nărăviși
el ea nărăvi
noi nărăvirăm
voi nărăvirăți
ei ele nărăviră

Conjugarea verbului a nărăvi la perfectul compus

eu am nărăvit
tu ai nărăvit
el ea a nărăvit
noi am nărăvit
voi ați nărăvit
ei ele ar nărăvit

Conjugă a nărăvi la viitor anterior

eu voi fi nărăvit
tu vei fi nărăvit
el ea va fi nărăvit
noi vom fi nărăvit
voi veți fi nărăvit
ei ele vor fi nărăvit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a nărăvi

NĂRĂVÍ, nărăvesc, verb IV. reflexiv

1. A se deprinde, a se învăța cu nărav (1). Ai săvîrșit multe blăstămății, cu alți feciori... ca și tine, nărăvindu-te în jocuri și beții. SADOVEANU, Z. C. 57.
• tranzitiv (Rar) Pe frate-meu Ion caută Avendrea să-l nărăvească la furtișaguri. STANCU, despre 312.

2. (Învechit și regional) A se înțelege, a se împăca, a fi de acord; a fi sau a trăi în bună înțelegere cu cineva. Neputîndu-se nărăvi care e acea adevărată cale. ȚICHINDEAL, forme 214. Prin o gîlceavă amară (Căci nu să nărăvea dempreună), Toți cari încătro fuga luară. BUDAI-DELEANU, Ț. 72.
♦ (Neobișnuit) A se potrivi. La el să nărăvea zicala: Joc de frică Pe nimică. RETEGANUL, P. III 29.

– Variantă: înnărăvi (CREANGĂ, P. 285) verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

nărăvind

Participiu

nărăvit

Infinitiv scurt

nărăvi

Imfinitiv lung

nărăvind