eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a oglindi

Conjugarea verbului a oglindi: eu oglindesc, tu oglindești, el ea oglindește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a oglindi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a oglindi”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a oglindi conjugat la prezent
  • eu oglindesc
  • tu oglindești
  • el ea oglindește
  • noi oglindim
  • voi oglindiți
  • ei ele oglindiți
Verbul a oglindi conjugat la viitor
  • eu voi oglindi
  • tu vei oglindi
  • el ea va oglindi
  • noi vom oglindi
  • voi veți oglindi
  • ei ele vor oglindi
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a oglindi conjugare la condițional prezent
  • eu aș oglindi
  • tu ai oglindi
  • el ea ar oglindi
  • noi am oglindi
  • voi ați oglindi
  • ei ele ar oglindi
Verbul a oglindi conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi oglindit
  • tu ai fi oglindit
  • el ea ar fi oglindit
  • noi am fi oglindit
  • voi ați fi oglindit
  • ei ele ar fi oglindit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a oglindi la conjunctiv prezent
  • eu să fiu oglindesc
  • tu să fii oglindești
  • el ea să fie oglindească
  • noi să fim oglindim
  • voi să fiți oglindiți
  • ei ele să fie oglindească
Conjug a oglindi la imperfect
  • eu oglindeam
  • tu oglindeai
  • el ea oglindea
  • noi oglindeam
  • voi oglindeați
  • ei ele oglindeau
A oglindi conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu oglindisem
  • tu oglindiseși
  • el ea oglindise
  • noi oglindiserăm
  • voi oglindiserăți
  • ei ele oglindiseră
Verbul a oglindi conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi oglindit
  • tu să fi oglindit
  • el ea să fi oglindit
  • noi să fi oglindit
  • voi să fi oglindit
  • ei ele să fi oglindit
Conjugare a oglindi la perfectul simplu
  • eu oglindii
  • tu oglindiși
  • el ea oglindi
  • noi oglindirăm
  • voi oglindirăți
  • ei ele oglindiră
Conjugarea verbului a oglindi la perfectul compus
  • eu am oglindit
  • tu ai oglindit
  • el ea a oglindit
  • noi am oglindit
  • voi ați oglindit
  • ei ele ar oglindit
Conjugă a oglindi la viitor anterior
  • eu voi fi oglindit
  • tu vei fi oglindit
  • el ea va fi oglindit
  • noi vom fi oglindit
  • voi veți fi oglindit
  • ei ele vor fi oglindit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
OGLINDÍ, oglindesc, verb IV. reflexiv

1. A se reflecta pe o suprafață lucie sau într-o oglindă; (mai rar, despre persoane) a se privi în oglindă. Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare... în care se oglindește.. Cetatea Neamțului. CREANGĂ, A. 117. Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri. EMINESCU, O. I 152. Fața palidă-și spăla, Păr de aur pieptăna, Și frumos se oglindea. ALECSANDRI, P. I 105.
       • tranzitiv (Complementul indică elementul reflectat) Rîul sclipea lin într-o bidboană, în care dintr-o dată și-a oglindit globul luna în scădere. SADOVEANU, N. P. 25. Și pentru ce-aș porni cu tine-n vale? Să văd cum oglindești tot alte flori Plecate peste zîmbetele tale? CERNA, P. 95.

2. figurat (Despre stări, fenomene, acțiuni) A se răs- frînge în..., a fi înfățișate de..., a se arăta prin..., a-și găsi ecoul, a se reflecta. în folclor se oglindește felul de viață și munca omului, cîteodată din cele mai vechi începuturi. BENIUC, P.

9. Încă de la începutul veacului al XIX-lea, atitudinea critică față de realitatea rusă se oglindește în operele scriitorilor. SADOVEANU, E. 209.
♦ tranzitiv A înfățișa, a prezenta. Arta oglindește într-un fel ori în altul viața unei epoci. GHEREA, ST. Hristos II 118. [Eminescu] oglindește atît de bine viața proletară, încît poezia lui pare scrisă de un copil de geniu al acestei clase. IONESCU-RION, C. 88.

– Variantă: (învechit și popular) oglindá, oglindez (ALECSANDRI, P. II 39) și oglínd (JARNÍK-BÎRSEANU, despre 441), verb

I.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

oglindind

Participiu

oglindit

Infinitiv scurt

oglindi

Imfinitiv lung

oglindind



dex-app