Conjugare a orbecăi

Conjugarea verbului a orbecăi: eu orbecăi, tu orbecăi, el ea orbecăie la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a orbecăi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a orbecăi”!

Verbul a orbecăi conjugat la prezent

eu orbecăi
tu orbecăi
el ea orbecăie
noi orbecăim
voi orbecăiți
ei ele orbecăiți

Verbul a orbecăi conjugat la viitor

eu voi orbecăi
tu vei orbecăi
el ea va orbecăi
noi vom orbecăi
voi veți orbecăi
ei ele vor orbecăi

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a orbecăi conjugare la condițional prezent

eu aș orbecăi
tu ai orbecăi
el ea ar orbecăi
noi am orbecăi
voi ați orbecăi
ei ele ar orbecăi

Verbul a orbecăi conjugare la condițional perfect

eu aș fi orbecăit
tu ai fi orbecăit
el ea ar fi orbecăit
noi am fi orbecăit
voi ați fi orbecăit
ei ele ar fi orbecăit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a orbecăi la conjunctiv prezent

eu să fiu orbecăi
tu să fii orbecăi
el ea să fie orbecăie
noi să fim orbecăim
voi să fiți orbecăiți
ei ele să fie orbecăie

Conjug a orbecăi la imperfect

eu orbecăiam
tu orbecăiai
el ea orbecăia
noi orbecăiam
voi orbecăiați
ei ele orbecăiau

A orbecăi conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu orbecăisem
tu orbecăiseși
el ea orbecăise
noi orbecăiserăm
voi orbecăiserăți
ei ele orbecăiseră

Verbul a orbecăi conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi orbecăit
tu să fi orbecăit
el ea să fi orbecăit
noi să fi orbecăit
voi să fi orbecăit
ei ele să fi orbecăit

Conjugare a orbecăi la perfectul simplu

eu orbecăii
tu orbecăiși
el ea orbecăi
noi orbecăirăm
voi orbecăirăți
ei ele orbecăiră

Conjugarea verbului a orbecăi la perfectul compus

eu am orbecăit
tu ai orbecăit
el ea a orbecăit
noi am orbecăit
voi ați orbecăit
ei ele ar orbecăit

Conjugă a orbecăi la viitor anterior

eu voi fi orbecăit
tu vei fi orbecăit
el ea va fi orbecăit
noi vom fi orbecăit
voi veți fi orbecăit
ei ele vor fi orbecăit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a orbecăi

ORBECĂÍ, orbecăiesc și orbecăi, verb IV. intranzitiv A umbla încoace și încolo pipăind și rătăcind (ca orbii) prin întuneric, a dibui, a bîjbîi. Și-și închipui cum, la ceasul acela, milioane de oameni orbecăiesc prin noroaie grele. CAMILAR, N. I 63. Mergind să orbecăie în tenebrele cartierelor mărginașe. C. PETRESCU, C. vezi 280. Tainiți încilcite te scoboară în adîncimile întunecoase ale muntelui, în care înaintezi orbecăind și de la. o verb reflexiv:eme pășești tot mai încet, tot mai cu grijă. VLAHUȚĂ, O. A. II 137.

– Variante: orbăcăí (POPA, vezi 83, ISPIRESCU, L. 59, POPESCU, B. II 31) verb IV, orbecá (SBIERA, P. 258) verb

I.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

orbecăind

Participiu

orbecăit

Infinitiv scurt

orbecăi

Imfinitiv lung

orbecăind