Conjugare a pișcura

Conjugarea verbului a pișcura: eu pișcur, tu pișcuri, el ea pișcură la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a pișcura”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a pișcura”!

Verbul a pișcura conjugat la prezent

eu pișcur
tu pișcuri
el ea pișcură
noi pișcurăm
voi pișcurați
ei ele pișcurați

Verbul a pișcura conjugat la viitor

eu voi pișcura
tu vei pișcura
el ea va pișcura
noi vom pișcura
voi veți pișcura
ei ele vor pișcura

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a pișcura conjugare la condițional prezent

eu aș pișcura
tu ai pișcura
el ea ar pișcura
noi am pișcura
voi ați pișcura
ei ele ar pișcura

Verbul a pișcura conjugare la condițional perfect

eu aș fi pișcurat
tu ai fi pișcurat
el ea ar fi pișcurat
noi am fi pișcurat
voi ați fi pișcurat
ei ele ar fi pișcurat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a pișcura la conjunctiv prezent

eu să fiu pișcur
tu să fii pișcuri
el ea să fie pișcure
noi să fim pișcurăm
voi să fiți pișcurați
ei ele să fie pișcure

Conjug a pișcura la imperfect

eu pișcuram
tu pișcurai
el ea pișcura
noi pișcuram
voi pișcurați
ei ele pișcurau

A pișcura conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu pișcurasem
tu pișcuraseși
el ea pișcurase
noi pișcuraserăm
voi pișcuraserăți
ei ele pișcuraseră

Verbul a pișcura conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi pișcurat
tu să fi pișcurat
el ea să fi pișcurat
noi să fi pișcurat
voi să fi pișcurat
ei ele să fi pișcurat

Conjugare a pișcura la perfectul simplu

eu pișcurai
tu pișcurași
el ea pișcură
noi pișcurarăm
voi pișcurarăți
ei ele pișcurară

Conjugarea verbului a pișcura la perfectul compus

eu am pișcurat
tu ai pișcurat
el ea a pișcurat
noi am pișcurat
voi ați pișcurat
ei ele ar pișcurat

Conjugă a pișcura la viitor anterior

eu voi fi pișcurat
tu vei fi pișcurat
el ea va fi pișcurat
noi vom fi pișcurat
voi veți fi pișcurat
ei ele vor fi pișcurat

Definiție din
Dicționar de arhaisme și regionalisme

VEZI DEFINIŢII a pișcura

pișcurá1, píșcur și pișcuréz, verb I (regional)

1. a pișca, a ciupi, a pițiga.

2. a toarce neuniform (cu porțiuni mai groase și mai subțiri).

3. (reflexiv; despre haine, stofe) a se roade, a se găuri ușor, ici și colo.

4. (reflexiv; despre grâu) a rămăne nedezvoltat, pipernicit.

5. a căuta să înșele pe alții, a umbla cu șmecherii.

6. (despre băuturi alcoolice) a înțepa, a pișca.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

pișcurând

Participiu

pișcurat

Infinitiv scurt

pișcura

Imfinitiv lung

pișcurând