Conjugare a pizmui

Conjugarea verbului a pizmui: eu pizmuiesc, tu pizmuiești, el ea pizmuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a pizmui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a pizmui”!

Verbul a pizmui conjugat la prezent

eu pizmuiesc
tu pizmuiești
el ea pizmuiește
noi pizmuim
voi pizmuiți
ei ele pizmuiți

Verbul a pizmui conjugat la viitor

eu voi pizmui
tu vei pizmui
el ea va pizmui
noi vom pizmui
voi veți pizmui
ei ele vor pizmui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a pizmui conjugare la condițional prezent

eu aș pizmui
tu ai pizmui
el ea ar pizmui
noi am pizmui
voi ați pizmui
ei ele ar pizmui

Verbul a pizmui conjugare la condițional perfect

eu aș fi pizmuit
tu ai fi pizmuit
el ea ar fi pizmuit
noi am fi pizmuit
voi ați fi pizmuit
ei ele ar fi pizmuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a pizmui la conjunctiv prezent

eu să fiu pizmuiesc
tu să fii pizmuiești
el ea să fie pizmuiască
noi să fim pizmuim
voi să fiți pizmuiți
ei ele să fie pizmuiască

Conjug a pizmui la imperfect

eu pizmuiam
tu pizmuiai
el ea pizmuia
noi pizmuiam
voi pizmuiați
ei ele pizmuiau

A pizmui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu pizmuisem
tu pizmuiseși
el ea pizmuise
noi pizmuiserăm
voi pizmuiserăți
ei ele pizmuiseră

Verbul a pizmui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi pizmuit
tu să fi pizmuit
el ea să fi pizmuit
noi să fi pizmuit
voi să fi pizmuit
ei ele să fi pizmuit

Conjugare a pizmui la perfectul simplu

eu pizmuii
tu pizmuiși
el ea pizmui
noi pizmuirăm
voi pizmuirăți
ei ele pizmuiră

Conjugarea verbului a pizmui la perfectul compus

eu am pizmuit
tu ai pizmuit
el ea a pizmuit
noi am pizmuit
voi ați pizmuit
ei ele ar pizmuit

Conjugă a pizmui la viitor anterior

eu voi fi pizmuit
tu vei fi pizmuit
el ea va fi pizmuit
noi vom fi pizmuit
voi veți fi pizmuit
ei ele vor fi pizmuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a pizmui

PIZMUÍ, pizmuiesc, verb IV. tranzitiv A avea pizmă pe cineva, a invidia; a dușmăni pe cineva. Fiindcă avea darul de a fi curățel, toți flăcăii din sat îl pizmuiau. ISPIRESCU, L. 229. Drept să-ți spun, îți pizmuiesc fericirea. CARAGIALE, P. 127. Fetele vecinilor o pizmuiau, căci nu era nici una ca dînsa de frumoasă. BOLINTINEANU, O. 348.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

pizmuind

Participiu

pizmuit

Infinitiv scurt

pizmui

Imfinitiv lung

pizmuind