eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a ploua

Conjugarea verbului a ploua: eu -, tu -, el ea plouă la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a ploua”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a ploua”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a ploua conjugat la prezent
  • eu -
  • tu -
  • el ea plouă
  • noi -
  • voi -
  • ei ele -
Verbul a ploua conjugat la viitor
  • eu voi ploua
  • tu vei ploua
  • el ea va ploua
  • noi vom ploua
  • voi veți ploua
  • ei ele vor ploua
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a ploua conjugare la condițional prezent
  • eu aș ploua
  • tu ai ploua
  • el ea ar ploua
  • noi am ploua
  • voi ați ploua
  • ei ele ar ploua
Verbul a ploua conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi plouat
  • tu ai fi plouat
  • el ea ar fi plouat
  • noi am fi plouat
  • voi ați fi plouat
  • ei ele ar fi plouat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a ploua la conjunctiv prezent
  • eu să fiu -
  • tu să fii -
  • el ea să fie plouă
  • noi să fim -
  • voi să fiți -
  • ei ele să fie plouă
Conjug a ploua la imperfect
  • eu -
  • tu -
  • el ea ploua
  • noi -
  • voi -
  • ei ele plouau


A ploua conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu -
  • tu -
  • el ea plouase
  • noi -
  • voi -
  • ei ele plouaseră
Verbul a ploua conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi plouat
  • tu să fi plouat
  • el ea să fi plouat
  • noi să fi plouat
  • voi să fi plouat
  • ei ele să fi plouat
Conjugare a ploua la perfectul simplu
  • eu -
  • tu -
  • el ea plouă
  • noi -
  • voi -
  • ei ele plouară
Conjugarea verbului a ploua la perfectul compus
  • eu am plouat
  • tu ai plouat
  • el ea a plouat
  • noi am plouat
  • voi ați plouat
  • ei ele ar plouat
Conjugă a ploua la viitor anterior
  • eu voi fi plouat
  • tu vei fi plouat
  • el ea va fi plouat
  • noi vom fi plouat
  • voi veți fi plouat
  • ei ele vor fi plouat


Definiție din
Dicționarul etimologic român
plouá (-uă, plouát), verb impersonal –

1. A cădea ploaie. –

2. A cădea ceva din abundență. –

3. A plictisi, a supăra.

– Variante ortogr. ploa. Mr. ploae, istr. plou. latina plovĕre, forma populară a lui pluĕre (Pușcariu 1342; Candrea-Dens., 1413; Densusianu, Hlr., 78; REW 6610), cu schimb de conjug., conform italiana piovere (senes. piovare, conform Max Steffens, Die Ausdrücke für Regen, Zürich 1935, 5), prov., cat. ploure, limba franceza pleuvoir, spaniolă llover, portugheză chover. Mai există urme de conjug. în -ere: să plouă, în Transilvania, să ploaie; plouă, în Olt., ploaie. Variante ploa, este învechit și incorectă. derivat ploaie, substantiv feminin (precipitație atmosferică; abundență, încărcătură de alice), mr. ploae, megl. ploaiă, istr. ploie, din latina *plovia < pluvia (Diez, I, 322; Diez, Gramm., I, 155; Densusianu, Filologie, 448; Tiktin; REW 6620), conform italiana pioggia, prov. ploja, limba franceza pluie, spaniolă lluvia, portugheză chuva (reducerea ploja în latina, propusă de Pușcariu 1340; Candrea-Dens., 1415, nu putea conduce la rezultatul limba română, conform Pascu, Beiträge, 19); ploicică (variantă ploiță), substantiv feminin (răpăială); ploier, substantiv masculin (pasăre, Squatarola squatarola); plointe, adjectiv (Olt., timp ploios), pe care Candrea îl leagă de latina pluentem, nu pare o ipoteză necesară; ploios, adjectiv (cu ploaie); plouat, adjectiv (ud; obosit, fără chef).


Alte verbe













Alte forme ale verbului

Gerunziu

plouând

Participiu

plouat

Infinitiv scurt

ploua

Imfinitiv lung

plouând



dex-app