eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a prăpăstui

Conjugarea verbului a prăpăstui: eu prăpăstuiesc, tu prăpăstuiești, el ea prăpăstuiește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a prăpăstui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a prăpăstui”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a prăpăstui conjugat la prezent
  • eu prăpăstuiesc
  • tu prăpăstuiești
  • el ea prăpăstuiește
  • noi prăpăstuim
  • voi prăpăstuiți
  • ei ele prăpăstuiți
Verbul a prăpăstui conjugat la viitor
  • eu voi prăpăstui
  • tu vei prăpăstui
  • el ea va prăpăstui
  • noi vom prăpăstui
  • voi veți prăpăstui
  • ei ele vor prăpăstui
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a prăpăstui conjugare la condițional prezent
  • eu aș prăpăstui
  • tu ai prăpăstui
  • el ea ar prăpăstui
  • noi am prăpăstui
  • voi ați prăpăstui
  • ei ele ar prăpăstui
Verbul a prăpăstui conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi prăpăstuit
  • tu ai fi prăpăstuit
  • el ea ar fi prăpăstuit
  • noi am fi prăpăstuit
  • voi ați fi prăpăstuit
  • ei ele ar fi prăpăstuit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a prăpăstui la conjunctiv prezent
  • eu să fiu prăpăstuiesc
  • tu să fii prăpăstuiești
  • el ea să fie prăpăstuiască
  • noi să fim prăpăstuim
  • voi să fiți prăpăstuiți
  • ei ele să fie prăpăstuiască
Conjug a prăpăstui la imperfect
  • eu prăpăstuiam
  • tu prăpăstuiai
  • el ea prăpăstuia
  • noi prăpăstuiam
  • voi prăpăstuiați
  • ei ele prăpăstuiau
A prăpăstui conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu prăpăstuisem
  • tu prăpăstuiseși
  • el ea prăpăstuise
  • noi prăpăstuiserăm
  • voi prăpăstuiserăți
  • ei ele prăpăstuiseră
Verbul a prăpăstui conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi prăpăstuit
  • tu să fi prăpăstuit
  • el ea să fi prăpăstuit
  • noi să fi prăpăstuit
  • voi să fi prăpăstuit
  • ei ele să fi prăpăstuit
Conjugare a prăpăstui la perfectul simplu
  • eu prăpăstuii
  • tu prăpăstuiși
  • el ea prăpăstui
  • noi prăpăstuirăm
  • voi prăpăstuirăți
  • ei ele prăpăstuiră
Conjugarea verbului a prăpăstui la perfectul compus
  • eu am prăpăstuit
  • tu ai prăpăstuit
  • el ea a prăpăstuit
  • noi am prăpăstuit
  • voi ați prăpăstuit
  • ei ele ar prăpăstuit
Conjugă a prăpăstui la viitor anterior
  • eu voi fi prăpăstuit
  • tu vei fi prăpăstuit
  • el ea va fi prăpăstuit
  • noi vom fi prăpăstuit
  • voi veți fi prăpăstuit
  • ei ele vor fi prăpăstuit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
PRĂPĂSTUÍ, prăpăstuiesc, verb IV. reflexiv

1. A se rostogoli la vale, a se prăvăli de la înălțime. Jgheaburile adîncului se desfundară și, din înaltul întunecimilor, se prăpăstuiră asupra pămîntului... potopul greu al apelor. HOGAȘ, M. N. 176.
       • tranzitiv Mehmet venea la vale cu cealmaua desfăcută și cu brațele bălăbănind. Parcă era un pin al morii de vînt, prăpăstuit de rîpă. SADOVEANU, O. E. 185. Zmeul îl smuci la dreapta, ca să-l prăpăstuiască la pămînt. POPESCU, B. II 117. (figurat) Curînd sosi-va verb reflexiv:emea ticăloșii a simți, în ce rîpă egoismul are a-i prăpăstui. NEGRUZZI, S. II 16.
♦ (Învechit) A se pierde, a se prăpădi, a muri. Pedeapsa lui va fi de. a se slobozi pe mare, ca în mijlocul furtunilor și a unor turbate valuri să se prăpăstuiască. DRĂGHICI, R. 304.

2. A se năpusti, a năvăli, a da buzna, a tăbărî. Fără să mai privească în urmă, Tudor se prăpăstui pe poartă. SADOVEANU, O. VII 170.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

prăpăstuind

Participiu

prăpăstuit

Infinitiv scurt

prăpăstui

Imfinitiv lung

prăpăstuind



dex-app