Conjugare a pricinui

Conjugarea verbului a pricinui: eu pricinuiesc, tu pricinuiești, el ea pricinuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a pricinui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a pricinui”!

Verbul a pricinui conjugat la prezent

eu pricinuiesc
tu pricinuiești
el ea pricinuiește
noi pricinuim
voi pricinuiți
ei ele pricinuiți

Verbul a pricinui conjugat la viitor

eu voi pricinui
tu vei pricinui
el ea va pricinui
noi vom pricinui
voi veți pricinui
ei ele vor pricinui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a pricinui conjugare la condițional prezent

eu aș pricinui
tu ai pricinui
el ea ar pricinui
noi am pricinui
voi ați pricinui
ei ele ar pricinui

Verbul a pricinui conjugare la condițional perfect

eu aș fi pricinuit
tu ai fi pricinuit
el ea ar fi pricinuit
noi am fi pricinuit
voi ați fi pricinuit
ei ele ar fi pricinuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a pricinui la conjunctiv prezent

eu să fiu pricinuiesc
tu să fii pricinuiești
el ea să fie pricinuiască
noi să fim pricinuim
voi să fiți pricinuiți
ei ele să fie pricinuiască

Conjug a pricinui la imperfect

eu pricinuiam
tu pricinuiai
el ea pricinuia
noi pricinuiam
voi pricinuiați
ei ele pricinuiau

A pricinui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu pricinuisem
tu pricinuiseși
el ea pricinuise
noi pricinuiserăm
voi pricinuiserăți
ei ele pricinuiseră

Verbul a pricinui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi pricinuit
tu să fi pricinuit
el ea să fi pricinuit
noi să fi pricinuit
voi să fi pricinuit
ei ele să fi pricinuit

Conjugare a pricinui la perfectul simplu

eu pricinuii
tu pricinuiși
el ea pricinui
noi pricinuirăm
voi pricinuirăți
ei ele pricinuiră

Conjugarea verbului a pricinui la perfectul compus

eu am pricinuit
tu ai pricinuit
el ea a pricinuit
noi am pricinuit
voi ați pricinuit
ei ele ar pricinuit

Conjugă a pricinui la viitor anterior

eu voi fi pricinuit
tu vei fi pricinuit
el ea va fi pricinuit
noi vom fi pricinuit
voi veți fi pricinuit
ei ele vor fi pricinuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a pricinui

PRICINUÍ, pricinuiesc, verb IV.

1. tranzitiv A cauza, a produce, a provoca, a prilejui. Dar nu pricinuiește nimănui nici un rău. C. PETRESCU, C. vezi 227. Mi-a pricinuit încă tot atîta bucurie constatarea că nu ai uitat făgăduiala. BRĂTESCU-VOINEȘTI, E. 31. Va răspunde acela care, prin nesocotita-i purtare, a pricinuit această ruptură. CARAGIALE, O. III 90.

2. reflexiv reciproc. (Regional) A se certa, a se încăiera; a se prici. Am aflat pe vărul Culiță și pe cumătrul Pahon pricinuindu-se la birt și-am voit să-i despart. RETEGANUL, P. IV 24.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

pricinuind

Participiu

pricinuit

Infinitiv scurt

pricinui

Imfinitiv lung

pricinuind