eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a răschira

Conjugarea verbului a răschira: eu rășchir, tu rășchiri, el ea rășchiră la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a răschira”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a răschira”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a rășchira conjugat la prezent
  • eu rășchir
  • tu rășchiri
  • el ea rășchiră
  • noi rășchirăm
  • voi rășchirați
  • ei ele rășchirați
Verbul a rășchira conjugat la viitor
  • eu voi rășchira
  • tu vei rășchira
  • el ea va rășchira
  • noi vom rășchira
  • voi veți rășchira
  • ei ele vor rășchira
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a rășchira conjugare la condițional prezent
  • eu aș rășchira
  • tu ai rășchira
  • el ea ar rășchira
  • noi am rășchira
  • voi ați rășchira
  • ei ele ar rășchira
Verbul a rășchira conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi rășchirat
  • tu ai fi rășchirat
  • el ea ar fi rășchirat
  • noi am fi rășchirat
  • voi ați fi rășchirat
  • ei ele ar fi rășchirat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a rășchira la conjunctiv prezent
  • eu să fiu rășchir
  • tu să fii rășchiri
  • el ea să fie rășchire
  • noi să fim rășchirăm
  • voi să fiți rășchirați
  • ei ele să fie rășchire
Conjug a rășchira la imperfect
  • eu rășchiram
  • tu rășchirai
  • el ea rășchira
  • noi rășchiram
  • voi rășchirați
  • ei ele rășchirau
A rășchira conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu rășchirasem
  • tu rășchiraseși
  • el ea rășchirase
  • noi rășchiraserăm
  • voi rășchiraserăți
  • ei ele rășchiraseră
Verbul a rășchira conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi rășchirat
  • tu să fi rășchirat
  • el ea să fi rășchirat
  • noi să fi rășchirat
  • voi să fi rășchirat
  • ei ele să fi rășchirat
Conjugare a rășchira la perfectul simplu
  • eu rășchirai
  • tu rășchirași
  • el ea rășchiră
  • noi rășchirarăm
  • voi rășchirarăți
  • ei ele rășchirară
Conjugarea verbului a rășchira la perfectul compus
  • eu am rășchirat
  • tu ai rășchirat
  • el ea a rășchirat
  • noi am rășchirat
  • voi ați rășchirat
  • ei ele ar rășchirat
Conjugă a rășchira la viitor anterior
  • eu voi fi rășchirat
  • tu vei fi rășchirat
  • el ea va fi rășchirat
  • noi vom fi rășchirat
  • voi veți fi rășchirat
  • ei ele vor fi rășchirat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
RĂȘCHIRÁ, rășchír și rășchirez, verb

I. tranzitiv (Și în forma răschira)

1. A rășchia. Fata tort rășchiră, Fuse pline-nfiră Și-nfirînd oftează. COȘBUC, P. II 143.

2. A răsfira (1). Tăcu deodată și începu să se plimbe cu pași mari prin casă, rășchirîndu-și mînios cu degetele barba și mustățile cărunte. SADOVEANU, O. III 110.
♦ (Cu privire la grupuri, la colectivități) A împrăștia. (reflexiv) Răschirîndu-se toți ai săi... fugi la Constantinopol. BĂLCESCU, O. II 50.
       • figurat Pictorul măiestru, temîndu-se a răschira interesul... nu s-a ispitit a înfățișa cerbul în lupta sa disperată cu cînii. ODOBESCU, S. III 136.

3. A desface, depărtînd la capătul lor liber, elemente reunite prin una din extremități; a întinde în lături. Stai să vezi, bădie Zaharia! se pregăti de povestit, rășchirînd puțin un picior înainte. C. PETRESCU, R. DR 62. Se opri în mijlocul ogrăzii... își rășchiră picioarele, își trînti mîinile în șolduri. REBREANU,

I. 27.
       • intranzitiv [Turtureaua] rășchiră din cioc, Ca puicuța din mijloc. SEVASTOS, C 121.
       • reflexiv În capătul bățului de fildeș se rășchira o gheară. DUMITRIU, N. 66.

– Variantă: răschirá verb

I.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

rășchirând

Participiu

rășchirat

Infinitiv scurt

rășchira

Imfinitiv lung

rășchirând



dex-app